"Template:Pàggina principali/Articulu n vitrina" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 12: | Riga 12: | ||
<!--liami all'articulu sanu-->''[[Bicicletta di cursa|... leggi tuttu l'artìculu]]''. |
<!--liami all'articulu sanu-->''[[Bicicletta di cursa|... leggi tuttu l'artìculu]]''. |
||
<noinclude> |
<noinclude> |
Virsioni dû 14:05, 24 giugn 2017
La bicicletta di cursa è na sorta di bicicletta ca è pruggittata pû ciclismu supra strata, secunnu li règuli stabbiluti di l’Unioni Ciclìstica Ntirnazziunali (UCI). È la bicicletta ch'havi statu adupirata pì fari cumpitizzioni in linia o puru â tappi, supra â distanzi cchiù o menu longhi, di quannu nascìu stu menzu di trasportu.
Veni apprizzata assai, tantu dî curritura agunìstici quantu di l'appassiunati amaturiali, pî so qualità di liggirizza, scurrivulizza e vilucità.
Carattirìstichi tècnichi
La bicicletta di cursa è pinsata nta ognin so parti pî cumpitizzioni.
Lu pisu dî bicicletti di cursa muderni è di picca nfiriuri ê 10 kg ntâ chiddi cchiù ecunòmichi e pò rrivari i 5-6 kg ntâ chiddi cchiù custusi. Pî cumpitizzioni agunìstichi l'UCI stabbilìu nu pisu mìnimu di 6,8 kg pì vardari la saluti dî ciclisti, comu chì bicicletti cchiù leggî purrìunu macari èssiri troppu fràggili pì gguantari li cunnizzioni cchiù estremi (scinnuti, etc.).