"Cartesiu" : Diffirenzi ntrê virsioni
c'erunu cosi sbagghiati. |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 14: | Riga 14: | ||
L'unica apparizioni in pubblicu cu na fimmina fu chidda ro [[1632]], ca u vistiru cu na certa Tereresina di Borgogna. I fonti ri stu fattu su abbastanza certi picchì nu narra l'egregio [[Alfonso SIgnorini]]. |
L'unica apparizioni in pubblicu cu na fimmina fu chidda ro [[1632]], ca u vistiru cu na certa Tereresina di Borgogna. I fonti ri stu fattu su abbastanza certi picchì nu narra l'egregio [[Alfonso SIgnorini]]. |
||
Una nota cumpassa di Rinatu fu ndo [[1643]] o Mauriziu Costanzu Show, unni fu presentatu o pubblicu ri Maurizio Costanzo nda stu modu:''<nowiki/>'Bonatera, quetta tera al Maurittio Cottanto Ctiò avremo Maria, oppiti di Maria: Garriton, Alponto Tignorini, Cartetio e altri proci'.'' |
Una nota cumpassa di Rinatu fu ndo [[1643]] o Mauriziu Costanzu Show, unni fu presentatu o pubblicu ri Maurizio Costanzo nda stu modu:''<nowiki/>'Bonatera, quetta tera al Maurittio Cottanto Ctiò avremo Maria, oppiti di Maria: Garriton, Alponto Tignorini, Cartetio e altri proci'. Ianu si nu babbu'' |
||
<references />[[Catigurìa:Filusufìa|Cartesiu]] |
<references />[[Catigurìa:Filusufìa|Cartesiu]] |
||
[[Catigurìa:Biografìi|Cartesiu]] |
[[Catigurìa:Biografìi|Cartesiu]] |
Virsioni dû 11:43, 26 utt 2015
Cartesiu (o René Descartes, 31 di marzu, 1596 – 11 di frivaru, 1650) era nu filòsufu francisi m'pocu bestia e nu scinzatu dâ fìsica. Scrissi du libbra chi vennu ricanusciuti comu essiri capulavori ntê soi campi di studiu.
Ntô sò Discours sur la Methode, picchì nuiauttri semu internaziunali («Discursu supra a lu Mètudu», 1637), Cartesiu scrissi dû mètudu scintìficu ca l'avìa mmintatu iddu stissu. Scrissi videmma dâ Geomitrìa, dû luci (Diòptrica), e dâ meteoroluggìa). Ntroducìu l'usu dî cuurdinati, e la tiuria di zoccu era n'arcu di celu videmma. Isaac Newton dissi d'iddu e James Hook: "If I have seen further it is because I was standing on the shoulders of giants!" («si ju vitti cchiù arrassu, è pû fattu ca m'acchianài supra a li spaddi di gianti!»).
Ntô sò Meditationes de prima philosophia (traduzzioni dû latinu: «Pinzeri suprâ prima filusufìa» 1641) Cartesiu usau lu mètudu scintìficu p'analizzari li quistioni dâ filusufìa. Scrissi contra lu scetticismu (l'argumentu ca lu munnu nun cci asistissi addirittura).
Iddu critti ca havi âsistiri picchì putìa pinzari e dunca iddu stissu havi a essiri veru. St'argumentu vinni accurzatu d'iddu usannu stu muttu latinu: Cogito ergo sum chi voldiri «Ju penzu dunca sunnu».
L'idei di Cartesiu sunnu spissu currilati a Platoni, nunustanti ca a ddu tempu la moda era d'assicutari l'idei di Aristòtili. Tanti lu discrìvinu comu razziunalista, picchì circava dintra la sò menti ê soi risposti. Puru siddu era contra lu scetticismu giniralmenti, spissu la sò filusufìa veni chiamata «Scetticismu Cartesianu», accussi granni era la sò nfluenza.
Si pinsava ca era n'pocu aruciongulu, in quantu mai vistu cu na fimmina. A so iarrusità fu accirtata macari d'Isaac Newton ca ni cunta ca ri nicu anveci r'arrivaricci a mela nda testa comu a iddu, c'arrivò u cocciu ra rannulla[1].
L'unica apparizioni in pubblicu cu na fimmina fu chidda ro 1632, ca u vistiru cu na certa Tereresina di Borgogna. I fonti ri stu fattu su abbastanza certi picchì nu narra l'egregio Alfonso SIgnorini.
Una nota cumpassa di Rinatu fu ndo 1643 o Mauriziu Costanzu Show, unni fu presentatu o pubblicu ri Maurizio Costanzo nda stu modu:'Bonatera, quetta tera al Maurittio Cottanto Ctiò avremo Maria, oppiti di Maria: Garriton, Alponto Tignorini, Cartetio e altri proci'. Ianu si nu babbu
- ↑ Colpo della grandine: modo scherzoso di indicare la puppanza.