"Stidda di niutroni" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Pàggina nova: Na '''stidda di neutroni''' è l'ùrtumu stadiu di evoluzzioni di na stidda ca accapau di bruciari idrogginu e la sò massa risìddua la fa cullassari sutta la forza gravit...
 
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
Na '''stidda di neutroni''' è l'ùrtumu stadiu di evoluzzioni di na [[stidda]] ca accapau di bruciari [[idrogginu]] e la sò massa risìddua la fa cullassari sutta la forza gravitazziunali mzinu a sfardari l'atumi ca la cumòninu pi nunlassari cchiù sulu li neutroni. Lu diamitru di na stidda di neutroni è di quarchi chilòmitru pi na [[massa]] ca pò agghicari a diversi voti chidda dô [[suli]]. Li stiddi ancora cchiù massicci pònnu evòrviri a nu stadiu ancora cchiù radicali ca è chiddu di [[purtusu nìuru]], d'unni nenti pò nèsciri, mancu li signala radiu o radiazzioni X ca pirmettunu di rivilari l'esistenza appuntu di na stidda di neutroni.
Na '''stidda di neutroni''' è l'ùrtumu stadiu di evoluzzioni di na [[stidda]] ca accapau di bruciari [[idrogginu]], evorvennu nti na [[supernova]] e addoppu cu la sò massa risìddua cullassa sutta la forza gravitazziunali mzinu a sfardari l'atumi ca la cumòninu pi nunlassari cchiù sulu li neutroni. Lu diamitru di na stidda di neutroni è di quarchi chilòmitru pi na [[massa]] ca pò agghicari a diversi voti chidda dô [[suli]]. Li stiddi ancora cchiù massicci pònnu evòrviri a nu stadiu ancora cchiù radicali ca è chiddu di [[purtusu nìuru]], d'unni nenti pò nèsciri, mancu li signala radiu o radiazzioni X ca pirmettunu di rivilari l'esistenza appuntu di na stidda di neutroni.


Li stddi di neutroni, a causa dâ [[liggi di cunsirvazzioni dû mumentu anculari]], furrianu supra iddi stissi cu nu piriudu assai curtu, ca di solitu è na frazzioni di [[secunnu]], e ca raramenti è cchiossai di quarchi secunnu.


[[Catigurìa:Astronumìa]]
[[Catigurìa:Astronumìa]]

Virsioni dû 17:24, 19 mar 2014

Na stidda di neutroni è l'ùrtumu stadiu di evoluzzioni di na stidda ca accapau di bruciari idrogginu, evorvennu nti na supernova e addoppu cu la sò massa risìddua cullassa sutta la forza gravitazziunali mzinu a sfardari l'atumi ca la cumòninu pi nunlassari cchiù sulu li neutroni. Lu diamitru di na stidda di neutroni è di quarchi chilòmitru pi na massa ca pò agghicari a diversi voti chidda dô suli. Li stiddi ancora cchiù massicci pònnu evòrviri a nu stadiu ancora cchiù radicali ca è chiddu di purtusu nìuru, d'unni nenti pò nèsciri, mancu li signala radiu o radiazzioni X ca pirmettunu di rivilari l'esistenza appuntu di na stidda di neutroni.


Li stddi di neutroni, a causa dâ liggi di cunsirvazzioni dû mumentu anculari, furrianu supra iddi stissi cu nu piriudu assai curtu, ca di solitu è na frazzioni di secunnu, e ca raramenti è cchiossai di quarchi secunnu.