"Galileu Galilei" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 3: | Riga 3: | ||
{{quote|Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu.|Galileu}} |
{{quote|Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu.|Galileu}} |
||
'''Galileu Galilei''' ([[Pisa]], [[15 di frivaru]] [[1564]] – [[Arcetri]], [[8 di jinnaru]] [[1642]]), fu n'[[ |
'''Galileu Galilei''' ([[Pisa]], [[15 di frivaru]] [[1564]] – [[Arcetri]], [[8 di jinnaru]] [[1642]]), fu n'[[Astrònumia|astrònumu]], [[Filusufìa|filòsufu]], [[Fìsica|fìsicu]] e scritturi chi è strittamenti liatu â [[rivuluzzioni scintìfica]] dû [[Sèculu XVII]]. |
||
Nvintau lu [[telescopiu]], fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa [[Cupernicu|cupirnicana]]. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna. |
Nvintau lu [[telescopiu]], fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa [[Cupernicu|cupirnicana]]. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna. |
||
Riga 13: | Riga 13: | ||
== La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni == |
== La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni == |
||
Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu [[31 di uttùviru]] dû [[1992]], lu papa [[Giuvanni Paulu II]] riabbilitau sulennimenti [[Galileu]] nti n'udienza â Puntificia Accademia dî |
Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu [[31 di uttùviru]] dû [[1992]], lu papa [[Giuvanni Paulu II]] riabbilitau sulennimenti [[Galileu]] nti n'udienza â Puntificia Accademia dî Scienzi, accittannu accussì li tesi e li tiurî di Galileu. |
||
Virsioni dû 10:01, 8 utt 2013
« Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu. » | |
(Galileu)
|
Galileu Galilei (Pisa, 15 di frivaru 1564 – Arcetri, 8 di jinnaru 1642), fu n'astrònumu, filòsufu, fìsicu e scritturi chi è strittamenti liatu â rivuluzzioni scintìfica dû Sèculu XVII.
Nvintau lu telescopiu, fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa cupirnicana. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna.
Fu auturi di n'òpira ntitulata Dialogo sopra i massimi sistemi, n talianu. Pi st'òpira, fu accusatu di la Chiesa Cattòlica di l'èbbica d'erisìa, e fu cunnannatu a ritràiri chiddu ca avìa affirmatu.
Famusa è la frasi chi dissi suttavuci duranti lu prucessu, rifirènnusi â Terra chi furrìa tornu ô suli e â tiurìa cupirnicana: Eppur si muove.
La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni
Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu 31 di uttùviru dû 1992, lu papa Giuvanni Paulu II riabbilitau sulennimenti Galileu nti n'udienza â Puntificia Accademia dî Scienzi, accittannu accussì li tesi e li tiurî di Galileu.
Fìsica | |
---|---|
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica
Fìsici cèlibbri - Sistemi di misurazzioni - Storia dâ fìsica - Premiu Nobel pâ fìsica, (òrdini alfabbèticu e crunulòggicu) - Unità di misura
|
Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA