"Galileu Galilei" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
SurdusVII (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 3: Riga 3:
{{quote|Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu.|Galileu}}
{{quote|Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu.|Galileu}}


'''Galileu Galilei''' ([[Pisa]], [[15 di frivaru]] [[1564]] – [[Arcetri]], [[8 di jinnaru]] [[1642]]), fu n'[[Astronumìa|astrònumu]], [[Filusufìa|filòsufu]], [[Fìsica|fìsicu]] e scritturi chi è strittamenti liatu â [[rivuluzzioni scintìfica]] dû [[Sèculu XVII]].
'''Galileu Galilei''' ([[Pisa]], [[15 di frivaru]] [[1564]] – [[Arcetri]], [[8 di jinnaru]] [[1642]]), fu n'[[Astrònumia|astrònumu]], [[Filusufìa|filòsufu]], [[Fìsica|fìsicu]] e scritturi chi è strittamenti liatu â [[rivuluzzioni scintìfica]] dû [[Sèculu XVII]].


Nvintau lu [[telescopiu]], fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa [[Cupernicu|cupirnicana]]. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna.
Nvintau lu [[telescopiu]], fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa [[Cupernicu|cupirnicana]]. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna.
Riga 13: Riga 13:
== La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni ==
== La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni ==


Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu [[31 di uttùviru]] dû [[1992]], lu papa [[Giuvanni Paulu II]] riabbilitau sulennimenti [[Galileu]] nti n'udienza â Puntificia Accademia dî Scinzi, accittannu accussì li tesi e li tiurî di Galileu.
Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu [[31 di uttùviru]] dû [[1992]], lu papa [[Giuvanni Paulu II]] riabbilitau sulennimenti [[Galileu]] nti n'udienza â Puntificia Accademia dî Scienzi, accittannu accussì li tesi e li tiurî di Galileu.





Virsioni dû 10:01, 8 utt 2013

Ritrattu di Galileu
« Tu nun poi nzignari a n'àutru propiu nenti; la sula cosa ca putissi rinèsciri a fari è a aiutàrilu a scuprìriccilu dintra iddu stissu. »
(Galileu)


Galileu Galilei (Pisa, 15 di frivaru 1564Arcetri, 8 di jinnaru 1642), fu n'astrònumu, filòsufu, fìsicu e scritturi chi è strittamenti liatu â rivuluzzioni scintìficaSèculu XVII.

Nvintau lu telescopiu, fici na quantità mpurtanti d'ossirvazzioni mpurtanti, enunciau la liggi dû motu, e fu nu sustinituri di la tiurìa cupirnicana. Pi chistu è cunzidiratu comu lu patri di l'astronumìa muderna, lu patri di la fìsica muderna, e lu patri di la scienza muderna.

Fu auturi di n'òpira ntitulata Dialogo sopra i massimi sistemi, n talianu. Pi st'òpira, fu accusatu di la Chiesa Cattòlica di l'èbbica d'erisìa, e fu cunnannatu a ritràiri chiddu ca avìa affirmatu.

Famusa è la frasi chi dissi suttavuci duranti lu prucessu, rifirènnusi â Terra chi furrìa tornu ô suli e â tiurìa cupirnicana: Eppur si muove.

La riesaminazzioni dû prucessu di Galileu e la sò riabilitazzioni

Nta l’annu 1633, Galileu fu cunnannatu dâ Cresia a càusa dâ sò tiurìa scintìfica cuntraria a li Sacri Scritturi. Lu 31 di uttùviru1992, lu papa Giuvanni Paulu II riabbilitau sulennimenti Galileu nti n'udienza â Puntificia Accademia dî Scienzi, accittannu accussì li tesi e li tiurî di Galileu.


Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica

Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA