"Tammureddu (strumentu)" : Diffirenzi ntrê virsioni
nNuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 2: | Riga 2: | ||
Lu '''tammureddu''' (o '''[[tambureddu]]''') è nu strumentu a pircussioni a mimbrana di urìggini antichissima; la prisenza ntê musei di statuini cô tamburu a curnici ntê manu, nni tistimonia l'antica èbbica di unni nni veni. |
Lu '''tammureddu''' (o '''[[tambureddu]]''') è nu strumentu a pircussioni a mimbrana di urìggini antichissima; la prisenza ntê musei di statuini cô tamburu a curnici ntê manu, nni tistimonia l'antica èbbica di unni nni veni. |
||
Li sò dimenzioni ponnu èssiri variabbili e havi na sula facci custituita di na mimbrana di peddi cunciata di caprettu o di cunigghiu ca veni stirata e |
Li sò dimenzioni ponnu èssiri variabbili e havi na sula facci custituita di na mimbrana di peddi cunciata di caprettu o di cunigghiu ca veni stirata e tirata supra nu circhiu di lignu; a li voti, nta ssu circhiu , sunnu misi [[Cianciana (sunagghiu)|cianciani]].<br> |
||
E' nu strumentu ca si pò sunari senza aviri |
E' nu strumentu ca si pò sunari senza aviri pi forza na priparazzioni musicali, abbasta aviri lu senzu dô ritmu; si sona tinènnulu cu na manu e cu l'àutra battènnucci li nocchi, lu parmu o li jrita o scutulannuli pi fàciri tintinnari li cianciani. |
||
Ntâ [[Sicilia]], stu strumentu è assai usatu dî gruppi fulclurìstichi p'accumpagnari canti, tarantelli e danzi pupulari. |
Ntâ [[Sicilia]], stu strumentu è assai usatu dî gruppi fulclurìstichi p'accumpagnari canti, tarantelli e danzi pupulari. |
||
Accussì comu pû [[bùmmulu]], duranti li spittàculi dê gruppi fulclurìstichi, lu ''' |
Accussì comu pû [[bùmmulu]], duranti li spittàculi dê gruppi fulclurìstichi, lu '''tammureddu''' veni usatu pi criari curiografii spittaculari jittànnulu nta l'aria pri diversi metri e ripigghiànnulu a volu. |
||
Virsioni dû 16:36, 15 sit 2013
Artìculu dâ seria Mùsica |
ARTÌCULI E LISTI
|
Storia di la mùsica |
CATIGURÌI
|
Lu tammureddu (o tambureddu) è nu strumentu a pircussioni a mimbrana di urìggini antichissima; la prisenza ntê musei di statuini cô tamburu a curnici ntê manu, nni tistimonia l'antica èbbica di unni nni veni.
Li sò dimenzioni ponnu èssiri variabbili e havi na sula facci custituita di na mimbrana di peddi cunciata di caprettu o di cunigghiu ca veni stirata e tirata supra nu circhiu di lignu; a li voti, nta ssu circhiu , sunnu misi cianciani.
E' nu strumentu ca si pò sunari senza aviri pi forza na priparazzioni musicali, abbasta aviri lu senzu dô ritmu; si sona tinènnulu cu na manu e cu l'àutra battènnucci li nocchi, lu parmu o li jrita o scutulannuli pi fàciri tintinnari li cianciani.
Ntâ Sicilia, stu strumentu è assai usatu dî gruppi fulclurìstichi p'accumpagnari canti, tarantelli e danzi pupulari.
Accussì comu pû bùmmulu, duranti li spittàculi dê gruppi fulclurìstichi, lu tammureddu veni usatu pi criari curiografii spittaculari jittànnulu nta l'aria pri diversi metri e ripigghiànnulu a volu.
Folklori sicilianu | ||
---|---|---|
Ciaramedda | Marranzanu | Friscalettu | Bùmmulu | Tammureddu | Carrettu sicilianu | Òpira dî pupi | Canzuni siciliani | |