"Peddi" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.3) (robot junciennu: gn:Pire
Addbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Migrating 108 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q1074 (translate me)
Riga 46: Riga 46:


[[Catigurìa:Anatumìa]]
[[Catigurìa:Anatumìa]]

[[af:Vel]]
[[am:ቆዳ]]
[[an:Piel]]
[[ar:جلد]]
[[arc:ܓܠܕܐ]]
[[ast:Piel]]
[[av:Хъал]]
[[ay:Janchi lip'ichi]]
[[az:Dəri]]
[[bat-smg:Skūra]]
[[be:Скура]]
[[be-x-old:Скура]]
[[bg:Кожа]]
[[bjn:Kulimbit]]
[[bn:ত্বক]]
[[br:Kroc'hen]]
[[bs:Koža]]
[[ca:Pell]]
[[ckb:پێست]]
[[cs:Kůže]]
[[cy:Croen]]
[[da:Hud]]
[[de:Haut]]
[[dv:ހަން]]
[[el:Δέρμα]]
[[en:Skin]]
[[eo:Haŭto]]
[[es:Piel]]
[[et:Nahk]]
[[eu:Azal (anatomia)]]
[[fa:پوست]]
[[fi:Iho]]
[[fiu-vro:Nahk]]
[[fr:Peau]]
[[ga:Craiceann]]
[[gd:Craiceann]]
[[gl:Pel]]
[[gn:Pire]]
[[hak:Phì-fû]]
[[he:עור]]
[[hi:त्वचा]]
[[hr:Koža]]
[[ht:Po]]
[[hu:Bőr (anatómia)]]
[[hy:Մաշկ]]
[[id:Kulit]]
[[io:Pelo]]
[[is:Húð]]
[[it:Pelle]]
[[ja:皮膚]]
[[jv:Kulit]]
[[ka:კანი]]
[[kk:Тері]]
[[ko:피부]]
[[ky:Тери]]
[[la:Cutis]]
[[lb:Haut (Organ)]]
[[lbe:Бурчу]]
[[ln:Lomposo]]
[[lt:Oda]]
[[lv:Āda]]
[[mk:Кожа]]
[[ml:ചർമ്മം]]
[[mn:Арьс]]
[[mr:जैविक त्वचा]]
[[ms:Kulit]]
[[nah:Cuetlaxtli]]
[[nl:Huid]]
[[nn:Hud]]
[[no:Hud]]
[[nrm:Pé (la)]]
[[oc:Pèu]]
[[pag:Baog]]
[[pam:Balat]]
[[pl:Skóra]]
[[pnb:کھل]]
[[pt:Pele]]
[[qu:Qara]]
[[ro:Piele (anatomie)]]
[[ru:Кожа]]
[[sa:चर्म]]
[[sah:Тирии]]
[[sh:Koža]]
[[simple:Skin]]
[[sk:Koža]]
[[sl:Koža]]
[[so:Maqaar]]
[[sr:Кожни систем]]
[[su:Kulit]]
[[sv:Hud]]
[[sw:Ngozi]]
[[ta:தோல்]]
[[te:చర్మము]]
[[th:ผิวหนัง]]
[[tl:Balat (anatomiya)]]
[[tr:Deri]]
[[ug:تېرە]]
[[uk:Шкіра]]
[[ur:جلد]]
[[vep:Nahk]]
[[vi:Da]]
[[wa:Pea]]
[[war:Panit]]
[[xal:Арсн]]
[[yi:הויט]]
[[zh:皮膚]]
[[zh-min-nan:Phoê-hu]]
[[zh-yue:皮]]

Virsioni dû 17:44, 8 mar 2013

La peddi (o cuti) è n'òrganu di l'armali virtibbrati cumpostu d'un liveddu di tissutu ca pruteggi li mùsculi e l'òrgani suttastanti.

La peddi, supra criaturi riularmenti esposti a raji dû Suli, havi na picmintazzioni. La peddi umana varia assai tra li pupulazzioni. Chistu purtau a li voti macari ô razzismu.

La peddi dî Mammìfiri spissu cunteni pili, e si chisti sunnu nta na misura cunzidirèvuli vennu chiamati piddizza. Lu principali scopu dî pili è d'aumintari l'isulamentu dâ peddi. Supr'arcuni armali la peddi è assai dura e spissa, e si travagghiata pò addivintari coriu.

La peddi, si danniggiata, prova a guariri furmannu na cicatrici, spissu purtannu â sculurazzioni dâ peddi. Idda è canusciuta videmma comu "l'òrganu cchiù granni dû corpu umanu", e nfatti la sò supirficî è di circa 2 metra quatri.

'N midicina, la vranca ca studia la peddi si chiama dermatoluggìa.

Strati

La peddi è cumposta di dui strati: l'epidèrmidi e lu derma.

L'epidèrmidi

L'epidèrmidi è la zona cchiù sterna dâ peddi. È cumpostu di cèlluli nnuruti a càusa dâ chiratina. Â sò basi ci sunnu nummarusi strati di cèlluli ca si riprudùcinu cuntinuamenti, pi rinchiazzari chiddi ca mòrinu e càdinu (causannu, p'asempiu, la fòrfura).

Lu derma

Lu derma è lu stratu nternu dâ peddi. 'N iddu sunnu prisenti li cèlluli suduriparî, li bulbi pilìfiri e li tirminazzioni nirvusi. mentri â sò basi c'è lu pannìculu adipusu, furmatu di grassu.

Tipi di peddi

Ci sunnu tipi di peddi spissi e àutri, suttili. La peddi spissa s'attrova supra li chianti dî pedi e supra li parmi dî manu. Havi nu stratu di còrnia cchiù granni, ca cunteni un maiuri cuntinutu di chiratina. Supra stu tipu di peddi nun crìscinu li pili: lu sò scopu è nfatti chiddu di migghiurari la prisa. La peddi suttili, mmeci, è prisenti supra tuttu lu restu dû corpu, havi nu stratu di còrnia minuri, è cchiù elàstica. Noltri stu tipu di peddi pirmetti la criscita di pili.

Funzioni

Li funzioni dâ peddi sunnu li siquenti:

  1. Prutizzioni: Custituisci na barrera anatòmica tra l'ammienti nternu e sternu ô corpu.
  2. Senzu: Garantisci lu senzu dû tattu.
  3. Dipòsitu: Funziona comu dipòsitu pî lipidi e l'acqua.
  4. Assurbimentu: Nichi quantitati d'ossìgginu, azzotu e anidridi carvònica ponnu diffunnìrisi, attravirsari l'epidirmidi.
  5. Sicrizzioni: Cuntribbuisci a riulari la timpiratura midianti la sicrizzioni dû suduri.
  6. Riulazzioni dû caluri: La peddi cunteni ghiànnuli sibbàcii e mùsculi lisci erittura dî pili.

Iggieni

La peddi havi a èssiri puluta riularmenti, autrimenti putissi nciammàrisi o spaccàrisi. Noltri, la peddi nun puluta favurisci lu sviluppu d'elementi patòggini. Si lu lordu nun veni lavatu via abbastanza spissu, oltri a emanari un tintu uduri, la peddi pò ndibbulìrisi.

Mmicchiamentu e malatii

La peddi mmecchia, addiventa sempri cchiù suttili e dèbbuli. La peddi pò ammalàrisi, p'asempiu di tumuri o di malatii micòtichi.


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi