"Funzioni di Bessel" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.1) (Robot junciennu: et:Besseli võrrand
JAnDbot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.2) (robot junciennu: eo, hi, tr canciannu: it
Riga 13: Riga 13:
[[de:Besselsche Differentialgleichung]]
[[de:Besselsche Differentialgleichung]]
[[en:Bessel function]]
[[en:Bessel function]]
[[eo:Funkcio de Bessel]]
[[es:Función de Bessel]]
[[es:Función de Bessel]]
[[et:Besseli võrrand]]
[[et:Besseli võrrand]]
Riga 19: Riga 20:
[[fr:Fonction de Bessel]]
[[fr:Fonction de Bessel]]
[[he:פונקציית בסל]]
[[he:פונקציית בסל]]
[[it:Funzioni di Bessel]]
[[hi:बेसल फलन]]
[[it:Armoniche cilindriche#Funzioni di Bessel]]
[[ja:ベッセル関数]]
[[ja:ベッセル関数]]
[[km:អនុគមន៍បេសែ្សល]]
[[km:អនុគមន៍បេសែ្សល]]
Riga 32: Riga 34:
[[sr:Беселова функција]]
[[sr:Беселова функција]]
[[sv:Besselfunktion]]
[[sv:Besselfunktion]]
[[tr:Bessel fonksiyonu]]
[[uk:Функції Бесселя]]
[[uk:Функції Бесселя]]
[[zh:贝塞尔函数]]
[[zh:贝塞尔函数]]

Virsioni dû 10:40, 29 giu 2012

Funzione di Bessel J (blu),Y (russu) ,I (virdi) ,K (viola) cu n di 1 a 5.

Li funzioni di Bessel, difinuti pi la prima vota dû matimaticu svizziru Daniel Bernoulli e succissivamenti studiati di Friedrich Bessel, sunnu li suluzziona canonichi y(z) di l' equazioni differenziali di Bessel:

pi nu nummuru arbitrariu α (chi rapprisenta l'ordini di la funzioni). Lu casu cchiù cumuni e mpurtanti e quannu α è nu nummuru nteru n.