"Murtipricazzioni" : Diffirenzi ntrê virsioni
n r2.7.1) (robot junciennu: gl:Multiplicación |
n r2.7.2) (robot junciennu: sn:Rutsamaniso |
||
Riga 68: | Riga 68: | ||
[[sk:Násobenie]] |
[[sk:Násobenie]] |
||
[[sl:Množenje]] |
[[sl:Množenje]] |
||
[[sn:Rutsamaniso]] |
|||
[[so:Ku dhufasho]] |
[[so:Ku dhufasho]] |
||
[[sr:Множење]] |
[[sr:Множење]] |
Virsioni dû 17:29, 17 giu 2012
La murtipricazzioni è n'opirazzioni aritmètica câ quali si càrcula nu risurtatu chiamatu prudottu di dù o cchiù nùmmara. In àlgibbra, la murtipricazzioni è n'opirazzioni tra elimenti di nu nsiemi arbitrariu chi havi na certra struttura (nu gruppu, n'aneddu, nu campu), e nun è pirciò ristriciuta sulu ê nùmmura ma puru a esprissioni polinomiali, o tra elimenti astratti.
Esempi di murtipricazzioni
Tra nùmmura naturali n'esempiu di murtipricazzioni è:
Tra nùmmura naturali lu prudottu di du' nùmmura positivi è positivu, comu puru chiddu di du nùmmura nigativi. L'unità mmàgginaria dî nùmmura cumplessi, dinutata cu la littra i, havi la proprietà chi multiplicata pi idda stissa duna lu nùmmuru nigativu "-1". Chistu pirmetti di difiniri lu prudottu tra nùmmura cumplessi arbitrari. Nti lu campu dî nùmmura cumplessi, n'esempiu di murtipricazzioni è: