"Murtipricazzioni" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.1) (robot junciennu: gl:Multiplicación
RedBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.7.2) (robot junciennu: sn:Rutsamaniso
Riga 68: Riga 68:
[[sk:Násobenie]]
[[sk:Násobenie]]
[[sl:Množenje]]
[[sl:Množenje]]
[[sn:Rutsamaniso]]
[[so:Ku dhufasho]]
[[so:Ku dhufasho]]
[[sr:Множење]]
[[sr:Множење]]

Virsioni dû 17:29, 17 giu 2012

La murtipricazzioni è n'opirazzioni aritmètica câ quali si càrcula nu risurtatu chiamatu prudottu di dù o cchiù nùmmara. In àlgibbra, la murtipricazzioni è n'opirazzioni tra elimenti di nu nsiemi arbitrariu chi havi na certra struttura (nu gruppu, n'aneddu, nu campu), e nun è pirciò ristriciuta sulu ê nùmmura ma puru a esprissioni polinomiali, o tra elimenti astratti.

Esempi di murtipricazzioni

Tra nùmmura naturali n'esempiu di murtipricazzioni è:

Tra nùmmura naturali lu prudottu di du' nùmmura positivi è positivu, comu puru chiddu di du nùmmura nigativi. L'unità mmàgginaria dî nùmmura cumplessi, dinutata cu la littra i, havi la proprietà chi multiplicata pi idda stissa duna lu nùmmuru nigativu "-1". Chistu pirmetti di difiniri lu prudottu tra nùmmura cumplessi arbitrari. Nti lu campu dî nùmmura cumplessi, n'esempiu di murtipricazzioni è: