"Brian David Josephson" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.1) (robot junciennu: nn:Brian David Josephson
n r2.7.1) (robot junciennu: tr:Brian David Josephson
Riga 118: Riga 118:
[[sv:Brian D. Josephson]]
[[sv:Brian D. Josephson]]
[[sw:Brian Josephson]]
[[sw:Brian Josephson]]
[[tr:Brian David Josephson]]
[[uk:Браян Девід Джозефсон]]
[[uk:Браян Девід Джозефсон]]
[[yo:Brian David Josephson]]
[[yo:Brian David Josephson]]

Virsioni dû 02:03, 10 mar 2012

Premiu Nobel
Premiu n òrdini
Paci: alfabbèticu crunulòggicu
Littiratura: alfabbèticu crunulòggicu
Midicina: alfabbèticu crunulòggicu
Fìsica: alfabbèticu crunulòggicu
Chìmica: alfabbèticu crunulòggicu
Econumìa: alfabbèticu crunulòggicu

Brian David Josephson (4 jinnaru, 1940; Cardiff, Galles) eni nu fisicu gallisi. Addivintau Premiu Nobel 'nta lu 1973 a l'itati di 33 anni ccu Leo Esaki e Ivar Giaever, e tiurizzai lu finominu ciamatu iffettu Josephson.

Di l'autunnu di lu 2007, eni nu prufissuri in pinzioni di l'Universitati di Cambridge unni eni lu cuurdinaturi di lu gruppu di ricerca 'ntra lu pruggettu di unificazzioni di la Tiurìa dâ Materia Cundinzata.
Eni macari fellow di lu Trinity College di Cambridge

Scenza e Riliggiuni

Avi participatu a na puoca di discussiona pubbrichi supra a scenza e riliggiuni.
Supra a lu cunflittu 'ntra sti dui discipplini iddu addichiarau "Ju nun ci viru cunflittu. Ci sunu cunflitta 'ntra li punti di vista di nu munzieddu di scienziata supra a riliggiuna, ma pienzu ca nun aisisti nu cunfrittu finali. A scenza ppo ssiri cunzidirata capaci di stendiri li cunfina di la canuscenza rispittannu li cridenzi riliggiusi."

Paranurmali

Josephson eni unu di li scenziata cchiu famusa c'avi dichiaratu ca li finomina parapissiculoggici putissiru ssiri parzialmenti riali, e eni macari 'ntirissatu a pussibilitati ca lu misticismu urientali putissi aviri na rilivanza ppa cumprinzioni da scenza fisica cuntimpirania.
Iddu avi macari dichiaratu ca unu di li principia ca lu guidanu eni lu mottu latinu nullius in verba (nun pigghiari a nenti ppi oru culatu o littiralmenti "pigghia a palora di nudu"), diciennu ca "si li scienziata comu nu gruppu cumpattu sunu d'accordu supra a nu principiu, n'idea, chissu nun stapi a significari nicissariamenti ca unu l'avi a pigghiari comu prova ppi nun diri lu cuntrariu e zoè ca l'idea nun eni cuirenti a liveddu univirsali; cchiu tostu, nu veru scenziatu 'ndagaturi di finomina avissi a isaminari attintamenti li basi di st'idea dichiarata e li upiniona ppi giudicari si li basi su rubbusta a sufficienza pp'arrisistiri a nu isami minuzziosu.