"Birra" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JackieBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.6.5) (robot junciennu: os:Бæгæны
n r2.7.1) (robot junciennu: my:ဘီယာ
Riga 152: Riga 152:
[[mr:बियर]]
[[mr:बियर]]
[[ms:Bir]]
[[ms:Bir]]
[[my:ဘီယာ]]
[[nds:Beer (Drunk)]]
[[nds:Beer (Drunk)]]
[[nds-nl:Bier]]
[[nds-nl:Bier]]

Virsioni dû 14:42, 16 fri 2012

Nu vuccali di birra

La birra è na bivanna alcoolica arumatizzata cu luppolu ottinuta dâ firmintazzioni (ginirarmenti ndotta quinni nun spuntania), pi menzu dûn levitu, dî zuccari estratti dû maltu d'oriu o d'àutri ciriali 'n grani o giumma maltati o nun. Bivanna d'antica uriggini diffusa prissuchî in tuttu lu munnu. S'hannu tistimunianzi di pruduzzioni dâ birra addirittura pressu li sumeri. Dui eranu li principali tipuluggii pruduciuti ntê casi dâ birra: na birra d'oriu chiamata sikaru (pani liquitu) e n'àutra di farru ditta kurunnu. La chiù antica liggi ca riulamenta la pruduzzioni e la vinnita di birra è, senz'arcunu dubbiu, lu Côdici d' Hammurabi (1728-1686 a.C.) ca cunnannava a morti cu nun rispittava li criteri di fabbricazzioni ndicati e cu grapîa un lucali di vinnita senza auturizzazzioni.

Dî quattru elementi basi (acqua, maltu, luppolu, levitu) pi menzu di cincu fasi standard (ammustamentu, filtrazzioni, vugghitura, firmintazzioni, maturazzioni) si pò utteniri na gamma particularmenti ampia (pi carattiristichi urganulittichi, tassu alcoolicu e tipoluggia di cunsumu) di birri.

Lu sô valuri alcoolicu è cumprisu ginirarmenti tra lu 2 e lu 9 pi centu; ma 'n casi particulari pò supirari lu 14-15 pi centu.

Pâ sô fabbricazzioni, 'n tanti Piesi urientali (tra cui Cina e Jappuni) o 'n arcuni gnustrii p'abbattiri li costi supra li materii primi veni utilizzatu lu risu, mentri nta lu cuntinenti africanu si fa ricorsu ô migghiu e ô sorgu. Lu prucessu di lavurazzioni abbeni ô nternu di granni quadari e privedi n'arumatizzazzioni dû cumpostu basi cu luppolu e àutri priparati arumatici.

La granni parti dâ pruduzzioni brassicola abbeni 'n pruduzzioni di tipu gnustriali. Zò nun di menu, nta l'urtimi anni si stannu affirmannu mputanti rialtati di pruduzzioni artiggianali videmma 'n Italia, oltri a li paisi di tradizzioni birraria chiù sulita. Esisti macàri nu mpurtanti (armenu di lu puntu di vista qualitativu) muvimentu di birrificatura casalinchi, ditti macàri homebrewers.

Tipoluggii birrarii

Biccheri di Birra

Nummarusi sunnu li pussibbilitati di classificari li birri. Na particularmenti ntuitiva, ma picca significativa siddu utilizzata com'unicu fatturi di discriminazzioni, è chidda basata supra la ndicizzazzioni dû culuri, ginirarmenti misuratu 'n EBC o SRM. Lu culuri addipenni dû tipu di maltazzioni subbutu di li ciriali mpiegati. Autra carattiristica visiva dâ birra è dunata dâ limpizza o di l'upacitati ginirarmenti duvuta â prisenza di levitu 'n suspinsioni (ntê birri di pruduzzioni gnustriali lu levitu veni eliminatu prima di lu mbuttigghiamentu (misa 'n buttigghia) pi menzu di particulari filtri).

Autra tipoluggia di classificazzioni è 'n base a lu levitu utilizzatu. Nn'esistinu dui granni famigghi a firmintaezioni auta (Top-Fermenting Yeast) comu lu Saccharomyces cervisiae (e dî sô zucca) o a firmintazzioni bascia (Bottom-Fermenting Yeast) comu lu Saccharomyces carlsbergensiss (e dî sô zucca).
Lu mustu di maltu firmintatu cu leviti a firmintazzioni auta duna chiddi ca 'n ngrisi vennu difinuti Ale tra cui, 'n gradazzioni di culuri dî chiari pagghierinu ê scuri passannu pî russu ambrati, pali, amber, brown, porter e stout.
Dâ firmintazzioni pi menzu di levitu a firmintazzioni bascia s'uttennu li chiù diffusi Beer. Tra chiddi chiari si citanu li Pilsner o Lager (dû nomu dû carattiristicu prucessu di stuccaggiu 'n macazzini a timpiratura prôssima ô zeru. Dû tudiscu Lager), tra l'ambrati li Marzenbier e tra chiddi scuri li Vienna, li Bock e li Dunkel.
Esisti na terza catiguria di birri uttinuti di firmintazzioni spuntania chiamati Lambic ca spissu vennu arumatizzati â frutta.

N'ulteriuri tipu di classificazzioni pò essiri ligata ô gradu alcolicu, ginirarmenti misuratu 'n pircintuali d' alcol supra lu vôlumi dâ bivanna (ABV, Alcool By Volume), o â quantitati di zuccari firmintabbili prisenti ntô mustu prima dâ firmintazzioni misuratu 'n gradi Platu. Stu tipu di tassonumia hàvi particulari significatu pi la gnustria e lu fiscu. Ogni nazzioni hàvi dinuminazzioni carattiristichi ca dirivanu dâ tradizzioni.
'N Italia si ponnu friggiari di l'appillativu birra doppiu maltu li birri cu nun menu di 14,5 gradi Platu (quinni nun significa c'hannu lu doppiu di maltu!), birra spiciali si nn'hannu chiù di 12,5, birra si nn'hannu armenu 10,5 e titulu alcolumetricu vulumicu supiriuri a 3,5%, birra leggîa o birra light lu pruduttu cu gradu Platu nun nfiriuri a 5 e nun supiriuri a 10,5 e cu titulu alcolumetricu vulumicu supiriuri a 1,2% e nun supiriuri a 3,5%, birra analcolica è risirvata ô pruduttu cu grado Platu nun nfiriuri a 3 e nun supiriuri a 8 e cu titulu alcolumetricu vulumicu nun supiriuri a 1,2%.

Pruduzzioni casalinca

La pruduzzioni casalinca dâ birra rispecchia ntô nicu la pruduzzioni gnustriali. Pirciò è mpurtanti, oltri ca pâ pruduzzioni di na birra fatta 'n casa di qualitati, 'n gineri, supiriuri a chidda cummirciali; videmma pi na funzioni didattica.

Attrizzaturi

L'attrizzaturi nicissarii pi na birrificazzioni casalinca sunnuo 'n gineri cugghiuti 'n kit e distribuuti di ditti spicializzati. Lu costu di sti kit e di pochi dicini d'euro. Lu kit di sôlitu cunteni na latta d'estrattu di maltu nicissaria pâ prima pruduzzioni, unu o dui biduna 'n plastica alimèntari pâ firmintazzioni, pruduciuti pâ pulizzia dî strumenta, un dinsimetru pi misurari la dinsitati di lu mustu cu rilativa pruvetta, un mèstulu, e l'istruzioni pi lu nteru prucidimentu. Oltri a lu kit è nicissariu sulu na pignatta di diminsioni upportuni (di 10 a 25 litra) e tanta passioni.

Prucidimentu

Pâ pruduzzioni casalinca sunnu dispunibbili 3 diversi tipi di prucidimenti, ca diffiriscinu tra d'iddi pâ difficultati e pâ qualitati dû pruduttu finali. 'N ordini criscenti sia di difficultati ca di qualitati avemu:

  • Birra d'estrattu luppulatu
  • Birra d'estrattu nun luppulatu cu o senza agghiunta di grani spiciali
  • Birra d'All Grain (partennu di li grani di maltu e di l'àutri ncridienti nun priparati 'n pricidenza)

Lu prucidimentu adattu a nu principianti è sicuramenti lu primu, e è divisu summariamenti ntê siquenti fasi:

  1. Vugghitura di l'estrattu luppulatu
  2. 'Nuculazzioni dû levitu uppurtunamenti reidratatu
  3. Firmintazzioni
  4. Mbuttigghiamentu
  5. Maturazzioni
  6. Cunsumu

Vuci currilati

Culligamenti esterni

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Birra.

Fonti

La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana: http://it.wikipedia.org/wiki/Birra

Template:Link FA Template:Link FA