"Ludwig van Beethoven" : Diffirenzi ntrê virsioni
n r2.7.1) (robot junciennu: arc:ܠܘܕܒܝܓ ܒܐܢ ܒܝܛܗܘܒܢ |
n r2.6.4) (robot canciannu: be-x-old:Людвіг ван Бэтговэн |
||
Riga 38: | Riga 38: | ||
[[bcl:Ludwig Van Beethoven]] |
[[bcl:Ludwig Van Beethoven]] |
||
[[be:Людвіг ван Бетховен]] |
[[be:Людвіг ван Бетховен]] |
||
[[be-x-old:Людвіг ван |
[[be-x-old:Людвіг ван Бэтговэн]] |
||
[[bg:Лудвиг ван Бетховен]] |
[[bg:Лудвиг ван Бетховен]] |
||
[[bn:লুডভিগ ফান বেটোফেন]] |
[[bn:লুডভিগ ফান বেটোফেন]] |
Virsioni dû 15:55, 16 nuv 2011
Artìculu dâ seria Mùsica |
ARTÌCULI E LISTI
|
Storia di la mùsica |
CATIGURÌI
|
Ludwig van Beethoven (1770 - 26 di marzu, 1827) era nu cumpusituri tudiscu. Scrissi assai mùsica clàssica pi chianuforti e simfunìi grannissimi. Li soi òpiri cchiù canusciuti sunnu la quinta simfunìa e la nona e lu pezzu pi chianuforti Für Elise videmma.
Ntô 1801 accuminzau a addivinatari surdu. La sò surdìa addivintau peju e dû 1817 arristau cumpritamenti senza ntisa. Binchì nun putìa sunari iddu stissu li cuncerti, cuntinuava a scrìviri mùsica, e fu nta stu piriudu ca criau tanti dî soi megghiu òpiri.
Si trallucau a Vienna ntô 1792 e ddà campau pû restu dâ sò vita. Nun si spusau mai.
Li sinfunìi
Tra l'òpiri cchiù mpurtanti chi si ricòrdunu di iddu ci sunnu sicuramenti li 9 sifunìi. In particulari la nummuru 3 Eroica; la nummuru 5 du distinu; la nummuru 6 Pasturali e la nummuru 9 Curali, cumupunuta ntô 1824 quannu era cchiui cumpritamenti surdu e chi cumprenni lu cèlibbri Innu â ggioia.
Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Ludwig van Beethoven. |
Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA