"Calabbria" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n r2.7.1) (Robot junciennu: ta:கலபிரியா
EmausBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.6.4) (robot junciennu: pnb:کالابریا
Riga 103: Riga 103:
[[pl:Kalabria]]
[[pl:Kalabria]]
[[pms:Calabria]]
[[pms:Calabria]]
[[pnb:کالابریا]]
[[pt:Calábria]]
[[pt:Calábria]]
[[ro:Calabria]]
[[ro:Calabria]]

Virsioni dû 19:35, 15 giu 2011

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Calabbria.


Calabbria
Muttu:  
Nomu ufficiali: Calabria
Zona: Italia miridiunali
Capulocu: Catanzaru
Aria: 15,08 km²
Abbitanti: 2.009.506
Dinzitati: 132 ab./km²
Pruvincî: Catanzaru, Cusenza, Crutoni, Riggiu Calabbria, Vibbu Valenzia
Cumuni: 409
Situ istituzziunali: -
Prisidenti: Giuseppe Scopelliti di lu 30.03.10
Mappa

La Calabbria o Calavria (zoè "Calabria" 'n talianu) è la riggiuni cchiù miridiunali di l'Italia cuntinintali. La capitali è Catanzaru e l'àutri citati capulochi di pruvincia sunnu: Cusenza, Cutroni, Riggiu Calabbria e Vibbu Valenzia.

Giografìa

La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilòmitri longu na fascia di terra ca nun è mai cchiù larga di 80 chilòmitri. A Est è dilimitata di lu Mari Joniu, e a ovest di lu Mari Tirrenu. A Nord cunfina ccu la Basilicata e a Sud è siparata di la Sicilia ppi lu Strittu di Missina. Lu tirritoriu dâ Calàbbria è pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali è custituita di l'ùrtimi muntagni e catini di muntagni di l'Appinnini. La catina dû Pollinu, la Sila e l'Asprumonti sunnu li loca di muntagna cchiù mpurtanti.

Storia

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Storia dâ Calàbbria.


La storia di la Calabbria havi assai punti n cumuni ccu la storia di la Sicilia. Ntê tempa antichi si distingui nu periudu grecu e nu periudu rumanu chi cuntinuau nti nu pirìudu bizzantinu. Ntô pirìudu 'n cui la Sicilia fu nvasa e duminata di l'àrabbi la Calàbbria ristau armenu furmarmenti na pruvincia di lu mpiru bizzantinu, ma lu tirritoriu era lassatu jiri e l'attacchi saracini èranu friquenti, puru siddu si limitàvanu a saccheggi e rubbirìi. Lu periudu nurmannu sinnau l'inizziu di na nova èra pâ Calàbbria. Lu periudu spagnolu e borbònicu e nu periudu modernu sunnu ancora àutri fasi 'n cui la storia dâ Calabbria si pò spàrtiri.

Liami nterni

Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.