"Bumma atòmica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
[[Mmàggini:Nagasakibomb.jpg|thumb|300px|Lu funcu atòmicu chi arrisurtau di la bumma di Nagasaki.]]
Na '''bumma atomica''' è na [[bumma]] chi lìbbira na quantità assai cchiù granni di enirgìa, grazzi a prucessi di tipu [[enirgìa nucliari|nucliari]].
Na '''bumma atomica''' è na [[bumma]] chi lìbbira na quantità assai cchiù granni di enirgìa, grazzi a prucessi di tipu [[enirgìa nucliari|nucliari]].



Virsioni dû 18:04, 13 giu 2011

Lu funcu atòmicu chi arrisurtau di la bumma di Nagasaki.

Na bumma atomica è na bumma chi lìbbira na quantità assai cchiù granni di enirgìa, grazzi a prucessi di tipu nucliari.

La prima bumma atomica fu sganciata di l'amiricani a Hiroshima lu 6 di austu 1945 e cu la bumma sganciata lu nnumani a Nagasaki sinnau la fini di la secunna guerra munniali.

L'effetti di la bumma atomica foru talmenti putenti ca nun fu usata cchiù comu arma di distruzzioni di massa, puru siddu la pruduzzioni cuntinuau pi diversi dicenni.

Duranti la guerra fridda l'Unioni sovietica e autri paisi si dutarru di la bumma atomica. Li spirimenti nucliari dèsiru risurtati sempri cchiù putenti, ô puntu chi si dicisi di mettiri nu frenu a liveddu ntirnazziunali â cursa all'armamenti nucliari.

La Sicilia puru uspitau tistati nucliari duranti l'anni '80 â basi di Comisu. N sequitu a accordi ntirnazziunali li tistati nucliari foru appoi livati.