"Miccànica quantìstica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
La '''miccànica quantìstica''' è dda [[scienza]] ca sturìa li parti cchiù nichi dâ [[matèria]] e comu chisti si mòvunu. Lu nomi viene da a [[lingua latina]], infatti 'nta la miccanica quantitistica tutto si muove a pacchiteddi ('' '''quantum'' ''' in latinu). Ntà li [[Àtumu|àtumi]] li [[elettroni]] nun ponnu pigghiari tutti li [[enirgia|energii]] ma solu alcuni, l'energia di un'onda di [[luci]] è multipla di hν (unni h è a costanti di Planck e ν è a friquenza).
La '''miccànica quantìstica''' è dda [[scienza]] ca sturìa li parti cchiù nichi dâ [[matèria]] e comu chisti si mòvunu. Lu nomi viene da a [[lingua latina]], infatti 'nta la miccanica quantistica tutto si muove a pacchiteddi ('' '''quantum'' ''' in latinu). Ntà li [[Àtumu|àtumi]] li [[elettroni]] nun ponnu pigghiari tutti li [[enirgia|energii]] ma solu alcuni, l'energia di un'onda di [[luci]] è multipla di hν (unni h è a costanti di Planck e ν è a friquenza).
'Nta la miccanica quantistica tuttu si discrivi comu un onda. A pusizzioni, pi fari un esempiu, è data dal valori ca l'onda di prubbabbilità, chi la miccanica quantistica ci runa, avi unne nuautri vulemo misurarla.
'Nta la miccanica quantistica tuttu si discrivi comu un onda. A pusizzioni, pi fari un esempiu, è data dal valori ca l'onda di prubbabbilità, chi la miccanica quantistica ci runa, avi unne nuautri vulemo misurarla.
Chista maniera di taliari u [[munnu]] fici canciari tutta a fisica e aviu un enormi effettu puru 'nta a [[filosufia]] e anche 'nta l'[[arti]].
Chista maniera di taliari u [[munnu]] fici canciari tutta a fisica e aviu un enormi effettu puru 'nta a [[filosufia]] e anche 'nta l'[[arti]].

Virsioni dû 12:41, 9 maiu 2011

La miccànica quantìstica è dda scienza ca sturìa li parti cchiù nichi dâ matèria e comu chisti si mòvunu. Lu nomi viene da a lingua latina, infatti 'nta la miccanica quantistica tutto si muove a pacchiteddi ( quantum in latinu). Ntà li àtumi li elettroni nun ponnu pigghiari tutti li energii ma solu alcuni, l'energia di un'onda di luci è multipla di hν (unni h è a costanti di Planck e ν è a friquenza). 'Nta la miccanica quantistica tuttu si discrivi comu un onda. A pusizzioni, pi fari un esempiu, è data dal valori ca l'onda di prubbabbilità, chi la miccanica quantistica ci runa, avi unne nuautri vulemo misurarla. Chista maniera di taliari u munnu fici canciari tutta a fisica e aviu un enormi effettu puru 'nta a filosufia e anche 'nta l'arti. L'equazzioni da cui parti a miccanica quantistica è l'equazzioni di Schrödinger ca è fatta accussi ( pi una diminsiuni)

'Nta chista equazioni la quantita' da a probbabbilità di truvari a u tempu t a particedda 'nta a posizioni x. 'Nta chista equazioni u rappresenta u potenziali (ca può essere qualsiasi) a cui a particedda senti e è a costanti di Planck divisa pi . Da chista equazioni diriva tutta a quantizzazioni di li energii di li atomi e u principiu di inditerminazioni di Heisenberg

Chistu principiu dice ca è nun si può misurari insieme a posizioni e a quantità di motu ().

'Nta a miccanica quantistica è, a cuntrariu dà a miccanica crassica, impossibili misurari cu a pricisioni ca si voli i posizioni e i velocità di 'na particedda e chistu impedisci di stabiliri ca a precisioni ca si voli l'evoluzioni di un sistema fisicu (comu si criria ca si putissi fari prima di Heisengerg) ma si può sapiri solu i sò probbabbilità di aviri certi configurazioni. Chistu voli diri ca a prima vota chi misuramu na grannizza d'un sistema fisicu avemu un valori, a secunna vota ca a misuramu ni potemu aviri n'autru valori e accussì via. U valori cà potemu aviri da 'na misura poti essere solu unu fra certi valori ca li conti d'a Miccànica quantìstica ci diconu e ca 'nta a tiuria si chiamanu autovalori (si misuramu enirgia i chiamamu, pi esempiu, autoenirgii). Si facemu assai misuri di chista grannizza fisica pi un sistema ca ogni vota parte a stissa manera (ca ave i stissi condizioni iniziali) a percentuali di misuri chi avemu pi ogni autovalori possibili pi idda è uguali a probbabbilità. Accussì viremu ca 'na grannizza fisica non ave un solu valori possibili come 'na miccanica crassica ma ni ave chiossà e non picchì nuautri sbagghiamu a misurari picchì chistu è un probrema di principiu e non di errori spirimintali.

'Na cosa chi è ancora chiù strana pi nuautri ca vivemu 'nta un munnu classicu è ca (comu ci disse Feynmann) un sistema avi tutti li storie possibili comu si dice. Chiustu voli diri chi, pi fari un esempiu, 'na particedda pi ghiri da u punto A finu u puntu B passa di tutti li possibili traietturii con 'na certa probbabbilità (pi chistu putemu vidirla quasi unnè ghiè). A fine di cunti quannu arriva a B potemu diri caà passò pi la traietturia chiù probbabbili chi, pi la maggiori parti di casi, è comu chidda crassica ma siccome passa di tutti i traietturi tutti chisti traietturi fannu sentiri a loro presenza (intirfirenza) e in chiddu ca viremu ponnu succiriri cosi strani comi a diffrazioni chi ci pò fari viriri a particedda unni a miccanica crassica dici ca un ci ava essere nenti.

Pi chistu alcuni fisici dicono ca vivemu 'nta un multiversu unni succede tuttu u possibili e nuautri viremu oggni vota solu una possibilità (autovalori) e silezionamu accussì 'na storia (a nostra storia di lu nostru universu).

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica

Template:Link FA Template:Link FA