"Nùmmiru trascinnenti" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Aggiungo: ms:Nombor transenden |
n Robot junciennu: fa:اعداد ترافرازنده; modifiche estetiche |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
Nu [[nùmmiru riali]], ca nun eni [[nùmmiru algebbricu]], eni chiamatu '''nùmmiru trascinnenti''' siddu nun po' ssiri usatu comu nu risurtatu di n'iquazzioni algebbrica cu cuefficenti nteru.<br> |
Nu [[nùmmiru riali]], ca nun eni [[nùmmiru algebbricu]], eni chiamatu '''nùmmiru trascinnenti''' siddu nun po' ssiri usatu comu nu risurtatu di n'iquazzioni algebbrica cu cuefficenti nteru.<br /> |
||
<math> a_{n}x^{n} + \dots + a_{2}x^2 + a_{1}x + a_{0} = 0 </math> |
<math> a_{n}x^{n} + \dots + a_{2}x^2 + a_{1}x + a_{0} = 0 </math> |
||
Firàrisi a dimustrari ca nu certu [[nùmmiru]] eni trascinnenti po' èssiri piddaveru difficili.<br> |
Firàrisi a dimustrari ca nu certu [[nùmmiru]] eni trascinnenti po' èssiri piddaveru difficili.<br /> |
||
Ogni nùmmiru trascinnenti eni macari nu [[nùmmiru irrazziunali]].<br> |
Ogni nùmmiru trascinnenti eni macari nu [[nùmmiru irrazziunali]].<br /> |
||
Li primi pirsuni ca s'â firraru a suspittari la prisenza dî nùmmira trascinnenti forru [[Gottfried Wilhelm Leibniz]] e [[Leonhard Euler]].<br> |
Li primi pirsuni ca s'â firraru a suspittari la prisenza dî nùmmira trascinnenti forru [[Gottfried Wilhelm Leibniz]] e [[Leonhard Euler]].<br /> |
||
Lu primu a pruvari matimaticamenti pi menzu di [[tiurema]] ca iddi c'èranu, fu [[Joseph Liouville]] nta lu [[1844]]. |
Lu primu a pruvari matimaticamenti pi menzu di [[tiurema]] ca iddi c'èranu, fu [[Joseph Liouville]] nta lu [[1844]]. |
||
Di n puntu di vista strittamenti nsiemisticu è rilativamenti facili oggi addimustrari chi li nùmmira trascinnenti chi nun sunnu irrazziunali algebbrici esistunu. Nfatti li nùmmara irrazziunali algèbbrici sunnu n quanità [[numirabbili]], veni a diri chi si pò fari na lista nfinita chi cunteni tutti li nummira algebbrichi. Li nùmmira riali nun sunnu n quantità numirabili. [[Geroge Cantor|Cantor]] ni desi pi primu na dimostrazzioni elemintari. |
Di n puntu di vista strittamenti nsiemisticu è rilativamenti facili oggi addimustrari chi li nùmmira trascinnenti chi nun sunnu irrazziunali algebbrici esistunu. Nfatti li nùmmara irrazziunali algèbbrici sunnu n quanità [[numirabbili]], veni a diri chi si pò fari na lista nfinita chi cunteni tutti li nummira algebbrichi. Li nùmmira riali nun sunnu n quantità numirabili. [[Geroge Cantor|Cantor]] ni desi pi primu na dimostrazzioni elemintari. |
||
Nùmmira trascinnenti pupularmenti canusciuti sunnu:<br> |
Nùmmira trascinnenti pupularmenti canusciuti sunnu:<br /> |
||
*[[E (custanti matimàtica)|e]] |
* [[E (custanti matimàtica)|e]] |
||
*[[Pi greca|π]] |
* [[Pi greca|π]] |
||
*e<sup>a</sup> ppi nu nùmmiru algèbbricu <tt>≠</tt> 0 |
* e<sup>a</sup> ppi nu nùmmiru algèbbricu <tt>≠</tt> 0 |
||
*<math>2^{\sqrt{2}}</math> |
* <math>2^{\sqrt{2}}</math> |
||
[[Catigurìa:Nùmmura]] |
[[Catigurìa:Nùmmura]] |
||
Riga 30: | Riga 30: | ||
[[es:Número trascendente]] |
[[es:Número trascendente]] |
||
[[eu:Zenbaki transzendente]] |
[[eu:Zenbaki transzendente]] |
||
[[fa:اعداد ترافرازنده]] |
|||
[[fi:Transsendenttiluku]] |
[[fi:Transsendenttiluku]] |
||
[[fr:Nombre transcendant]] |
[[fr:Nombre transcendant]] |
Virsioni dû 05:27, 10 mar 2011
Nu nùmmiru riali, ca nun eni nùmmiru algebbricu, eni chiamatu nùmmiru trascinnenti siddu nun po' ssiri usatu comu nu risurtatu di n'iquazzioni algebbrica cu cuefficenti nteru.
Firàrisi a dimustrari ca nu certu nùmmiru eni trascinnenti po' èssiri piddaveru difficili.
Ogni nùmmiru trascinnenti eni macari nu nùmmiru irrazziunali.
Li primi pirsuni ca s'â firraru a suspittari la prisenza dî nùmmira trascinnenti forru Gottfried Wilhelm Leibniz e Leonhard Euler.
Lu primu a pruvari matimaticamenti pi menzu di tiurema ca iddi c'èranu, fu Joseph Liouville nta lu 1844.
Di n puntu di vista strittamenti nsiemisticu è rilativamenti facili oggi addimustrari chi li nùmmira trascinnenti chi nun sunnu irrazziunali algebbrici esistunu. Nfatti li nùmmara irrazziunali algèbbrici sunnu n quanità numirabbili, veni a diri chi si pò fari na lista nfinita chi cunteni tutti li nummira algebbrichi. Li nùmmira riali nun sunnu n quantità numirabili. Cantor ni desi pi primu na dimostrazzioni elemintari.
Nùmmira trascinnenti pupularmenti canusciuti sunnu: