"Apuleiu" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Aggiungo: fa:آپولیوس |
n [r2.5.2] Bot: Modifico: uk:Апулей; modifiche estetiche |
||
Riga 11: | Riga 11: | ||
'''Apuleiu''' scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li ''Carmina amatoria'' rèstunu 2 [[epigrammi]] sarbati ntî ''Apologia 9''; di li ''Ludicra'' puru cchiù picca; di l'''Hymi in Aesculapium'' e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. ''Li metamòrfosi'' è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna |
'''Apuleiu''' scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li ''Carmina amatoria'' rèstunu 2 [[epigrammi]] sarbati ntî ''Apologia 9''; di li ''Ludicra'' puru cchiù picca; di l'''Hymi in Aesculapium'' e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. ''Li metamòrfosi'' è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna |
||
[[ |
[[Catigurìa:Biografìi]] |
||
[[ |
[[Catigurìa:Filusufìa]] |
||
[[ |
[[Catigurìa:Littirati]] |
||
[[ar:لوكيوس أبوليوس]] |
[[ar:لوكيوس أبوليوس]] |
||
Riga 49: | Riga 49: | ||
[[sv:Lucius Apuleius]] |
[[sv:Lucius Apuleius]] |
||
[[tl:Apuleius]] |
[[tl:Apuleius]] |
||
[[uk:Апулей |
[[uk:Апулей]] |
Virsioni dû 12:16, 24 nuv 2010
Apuleiu (125-180) è un auturi e filòsufu di l'antichità.
Biugrafia
Apuleiu nascìu a Madaura, na cità rumana 'n Africa uccidintali, versu lu 125 d.C.. Fici li sò primi studi, grammaticali e ritòrichi a Cartàggini, unni iddu fu nizziatu ô cultu d'Esculapiu. Ccà, potti mparàrisi la puisìa, la giumitrìa, la mùsica, e suprattuttu la filusufìa. La vita d'Apuleiu fù carattirizzata dî viagghi: òttimu cunfarinzeri e curiusu d'ogni scenza, filùsufia o cultu.
Apuleiu fissau la sò casa a Cartaggini, unni stesi nzinu â sò morti.
Bibbliugrafia
Apuleiu scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li Carmina amatoria rèstunu 2 epigrammi sarbati ntî Apologia 9; di li Ludicra puru cchiù picca; di l'Hymi in Aesculapium e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. Li metamòrfosi è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna