"Apuleiu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
n Bot: Aggiungo: fa:آپولیوس
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n [r2.5.2] Bot: Modifico: uk:Апулей; modifiche estetiche
Riga 11: Riga 11:
'''Apuleiu''' scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li ''Carmina amatoria'' rèstunu 2 [[epigrammi]] sarbati ntî ''Apologia 9''; di li ''Ludicra'' puru cchiù picca; di l'''Hymi in Aesculapium'' e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. ''Li metamòrfosi'' è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna
'''Apuleiu''' scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li ''Carmina amatoria'' rèstunu 2 [[epigrammi]] sarbati ntî ''Apologia 9''; di li ''Ludicra'' puru cchiù picca; di l'''Hymi in Aesculapium'' e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. ''Li metamòrfosi'' è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna


[[Category:Biografìi]]
[[Catigurìa:Biografìi]]
[[Category:Filusufìa]]
[[Catigurìa:Filusufìa]]
[[Category:Littirati]]
[[Catigurìa:Littirati]]


[[ar:لوكيوس أبوليوس]]
[[ar:لوكيوس أبوليوس]]
Riga 49: Riga 49:
[[sv:Lucius Apuleius]]
[[sv:Lucius Apuleius]]
[[tl:Apuleius]]
[[tl:Apuleius]]
[[uk:Апулей Люцій]]
[[uk:Апулей]]

Virsioni dû 12:16, 24 nuv 2010

Apuleiu

Apuleiu (125-180) è un auturi e filòsufu di l'antichità.

Biugrafia

Apuleiu nascìu a Madaura, na cità rumana 'n Africa uccidintali, versu lu 125 d.C.. Fici li sò primi studi, grammaticali e ritòrichi a Cartàggini, unni iddu fu nizziatu ô cultu d'Esculapiu. Ccà, potti mparàrisi la puisìa, la giumitrìa, la mùsica, e suprattuttu la filusufìa. La vita d'Apuleiu fù carattirizzata dî viagghi: òttimu cunfarinzeri e curiusu d'ogni scenza, filùsufia o cultu.

Apuleiu fissau la sò casa a Cartaggini, unni stesi nzinu â sò morti.

Bibbliugrafia

Apuleiu scrissi 'n versi e 'n prosa, 'n grecu e 'n latinu, ma purtroppu di ssi scritti assai fu persu. Di li Carmina amatoria rèstunu 2 epigrammi sarbati ntî Apologia 9; di li Ludicra puru cchiù picca; di l'Hymi in Aesculapium e di la sò pruduzzioni 'n grecu, nun resta nenti. Li metamòrfosi è la sò òpira maistra e è l'ùnicu rumanzu latinu agghicatu nzinu ê nostri jorna