"Spirimentu di Hershey-Chase" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
KamikazeBot (discussioni | cuntribbuti)
Riga 29: Riga 29:
[[la:Experimentum Hershey-Chase]]
[[la:Experimentum Hershey-Chase]]
[[li:Experimint vaan Hershey-Chase]]
[[li:Experimint vaan Hershey-Chase]]
[[nl:Hershey-Chase experiment]]
[[nl:Experiment van Hershey en Chase]]
[[pl:Eksperyment Hersheya-Chase]]
[[pl:Eksperyment Hersheya-Chase]]
[[pt:Experiência de Hershey–Chase]]
[[pt:Experiência de Hershey–Chase]]

Virsioni dû 13:32, 27 giugn 2010

L'argumentu dû spirimentu

Lu spirimentu di Alfred D. Hershey e Martha Chase pruvau difinitivamenti ntô 1953 ca lu matiriali ginèticu è cumpostu di DNA e nun di prutiini. 'N sècutu a sti risurtati certi, macari li scinzati chi avìanu criticatu lu spirimentu di Avery, MacLeod e McCarty si cumminceru dû mpurtantìssimu rolu biològgicu dû DNA.

Hershey e Chase fìciru li soi spirimenti supra lu fagu T2, nu virus di cui oramai era stata dimustrata la sò struttura pi menzu d'electron microscopy. Lu fagu cumprenni sulu una scorcia di prutiini chi cunteni lu sò matiriali ginèticu. Lu fagu nfetta â cultura battèrica attaccànnusi à mimbrana di fora e ntroducènnucci lu sò matiriali ginèticu. Chissu causa â cultura battèrica di prudùciri lu virus, e lassa la sô scorcia vacanti attaccata â cultura battèrica.

Disegnu strutturali dû fagu T2