"Missina" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Modifico: ar:مسينة |
n Bot: Aggiungo: et:Messina |
||
Riga 101: | Riga 101: | ||
[[eo:Mesino]] |
[[eo:Mesino]] |
||
[[es:Mesina]] |
[[es:Mesina]] |
||
[[et:Messina]] |
|||
[[fa:مسینا]] |
[[fa:مسینا]] |
||
[[fi:Messina]] |
[[fi:Messina]] |
Virsioni dû 20:53, 21 giu 2010
(LA) « Messana Nobile Siciliae Caput »
|
(SCN) « Missina,nobili capitali da Sicilia »
|
(Vecchiu mottu da' citta')
|
Missina | |
Nomu ufficiali: | Messina |
---|---|
Riggiuni: | {{{riggiuni}}} |
Pruvincia: | Missina (ME) |
Cuurdinati: | 38°11'37"N, 15°33'15"E Ammustra ntâ mappa |
Superfici: | 211 km² |
Abbitanti: | 248.616 |
Dinzitati: | 1.178 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Fiumedinisi, Itala, Monforte San Giorgio, Rometta, Saponara, Scaletta Zanclea, Villafranca Tirrena |
CAP: | 98100 |
Prifissu telefònicu: | 090 |
Situ ufficiali: | https://comune.messina.it |
Missina, 248.616 abbitanti (cinzimentu 2004) chi sunnu chiamati missinisi. È la terza cità cchiù granni dâ Sicilia e lu capulocu di l'omònima pruvincia. Si trova vicinu a Capu Piloru, l'estremità Nord-Est dâ Sicilia. Lu strittu di Missina la sipara dâ Calabbria e lu cuntinenti.
Storia
Funnata dî Greci di Calcidi nta l'Eubea nta l'VIII sèculu a.C., si chiamava origginarmenti Zancle (fauci) pâ forma dû sô portu naturali, lu cchiù granni dâ Sicilia. Oggi Scaletta Zanclea, un paisi vicinu, porta ancora lu nomu ca nni veni di l'èpuca antica.
La cità fu misa a saccu dî Cartagginisi ntô 396 a.C. e fu cunquistata dî Romani ntô 264 a.C.. Ntô Medioevu fu la cità cchiù 'mpurtanti dâ Sicilia e capitali, cu Palermu, di l'Ìsula, finu ô 1674-78, quannu si ribbillò â Spagna e fu duramenti castiata. Ricostruita appressu u sisma e maremoto del 1908, i successivaminti i bumbardaminti inglesi du 1941-1942 (cun iniziu d'incursiuni nto' 1940) la città ia un impiantu regulari cun vidde ie abberi. Cu so portu , ie puntu pu scalu di ferribotti (traghetti) pu u cuntininti, ie puru a famusa sede universitaria, fondata nel 1548, la secunna n Sicilia.
Ntô 1955, Missina fu lu postu scigghiutu pi na cunfirenza dî ministri di l'èstiru di l'Europa occidintali ca purtò a la criazzioni dû Cumunitati Ecunomica Europea.
Àutri cità e posti ntirissanti ntâ pruvincia sunnu Barcellona Pozzo di Gotto, Milazzo, l'ìsuli Eolie, (Lipari), Tindari, Taormina, Giardini Naxos, Santu Stefanu di Camastra e Capu d'Orlandu. Tutta la pruvincia cunteni 108 comuni.
Monumenti e chiesi
A Missina, nonostanti li tanti tirrimoti e guerri, ci sunnu ancora tanti monumenti antichi e chiesi, comu:
- lu "Duomu" o "Matrici" (1197)
- la chiesa di l'Annunziata dî Catalani (piriudu nurmannu)
- li funtani di Uriuni e di Nettunu di Giuvanni Anciulu Montorsoli ('500)
- lu Municipiu, custruitu di l'architettu Antoniu Zanca
- lu Palazzu di Giustizzia di Marcellu Piacentini
- la culonna (60 metri) dâ Madunnuzza ô Portu, custruita supra ô Forti San Sabbaturi
- la chiesa di Cristu Re
- la chiesa di Santa Eustochia, gran Santa missinisa
- lu forti Gunzaga
- la Gallarìa Vittoriu Emanueli
- lu Tiatru Vittoriu Emanueli
e tanti àutri.
Pirsunaggi cèlibbri
- Antonellu di Missina, giniali pitturi dû Rinascimentu, lu primu a usari la pittura a ogghiu 'n Sicilia e in Italia, nascìu a Missina ntô 1430.
- Michilànciulu Floriu Crollalanza, chi tanti 'ndizzî fannu idintificari cu William Shakespeare.
- Fulippu Juvara, architettu, chi Amideu di Savoia, re di Sicilia, si purtò a Turinu, unni custruìu la Basìlica di Superga e fu esponenti di l'èbbica Barrocca, nascìu a Missina ntô 1678.
Lijami di dintra
- Ganzirri
- Tirrimotu di Missina dô 1908
- Lu FC Missina è la squatra di palluni.
- Lu ponti di Missina
- Lu Forti Gunzaga
Lijami di fora
- Cumuni dâ pruvincia di Missina
- L'amministrazzioni cumunali
- L'amministrazzioni pruvinciali
- L'Universitati di Missina
- La Prifittura
- La camera dû cummerciu
- La squatra di calciu
- La Dichiarazzioni dû 1955