"Karl Popper" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Modifico: ru:Поппер, Карл Раймунд |
n Juncii all'inizziu di l'articulu na citazzioni di na frasi lapidària râ bonarmuzza Carlu Poppir. Cunfruntari, ppi piaciri, http://en.wikiquote.org/wiki/Karl_Popper |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
{{quote|Si ci ràmu na tullirànza 'nfinita macari a chiddi ca sunu 'ntulliranti, si nun zimu priparàti a difènniri na sucitati tulliranti contra li suprusa di l'intullirànti allura n'amu a spittàri ca i tulliranti vènunu stirminati e a tullirànza ccu iddi.|Karl Popper (1902-1994)}} |
|||
''' Karl Raimund Popper''' ( 28 giugnettu, [[1902]]; 17 sittiemmiru, [[1994]]) a statu nu filosufu e prufissuri austriacu e britannicu a la ''London School of Economics'', la Scola di Ecunumia Lundinesi.<br /> |
''' Karl Raimund Popper''' ( 28 giugnettu, [[1902]]; 17 sittiemmiru, [[1994]]) a statu nu filosufu e prufissuri austriacu e britannicu a la ''London School of Economics'', la Scola di Ecunumia Lundinesi.<br /> |
||
Eni cunzidiratu tra li filosufi di lascienza cchiu influenti di lu XX seculu, e avi scrivutu assai supra a filosufia pulitica e suciali.<br /> |
Eni cunzidiratu tra li filosufi di lascienza cchiu influenti di lu XX seculu, e avi scrivutu assai supra a filosufia pulitica e suciali.<br /> |
Virsioni dû 11:52, 28 apr 2010
« Si ci ràmu na tullirànza 'nfinita macari a chiddi ca sunu 'ntulliranti, si nun zimu priparàti a difènniri na sucitati tulliranti contra li suprusa di l'intullirànti allura n'amu a spittàri ca i tulliranti vènunu stirminati e a tullirànza ccu iddi. » | |
(Karl Popper (1902-1994))
|
Karl Raimund Popper ( 28 giugnettu, 1902; 17 sittiemmiru, 1994) a statu nu filosufu e prufissuri austriacu e britannicu a la London School of Economics, la Scola di Ecunumia Lundinesi.
Eni cunzidiratu tra li filosufi di lascienza cchiu influenti di lu XX seculu, e avi scrivutu assai supra a filosufia pulitica e suciali.
Popper eni canusciutu ppi l'idea di la falsificazzioni impirica.
Vita
Karl Popper a nasciutu a Vienna (ca allura appartinìa a l'Austria-Ungaria) nta lu 1902 di ginitora da classi-media d'orrigini giuaichi, ca s'avieunu cunvirtutu a lu cristianesimu.
Nta lu 1919 s'avvicinau a l'idei du Marxismu e dunqui a l'Assuciazzioni di li Studenti di li Scoli Sucialisti e addivintau macari membru di lu Partitu Sucial Dimucraticu d'Austria, ca a di tiempa era nu partitu c'avia aduttatu intiramenti l'idioluggìa marxista.
Duoppu picca tiempu ci carierru l'illusiona, abbandonau l'idioluggìa marxista e addivintau nu sustinituri passivu di lu libbiralismu suciali duranti lu riestu da so vita.