"Arbergu" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Aggiungo: ht:Lotèl |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[File:Palazo columbia parlamento.JPG|thumb|right|N'arbergu a [[Firenzi]]]] |
|||
L''''arbergu''' è n'edificiu cu cchiù stanzi, attrizzatu pi dari a paiamentu alloggiu, vittu e àutri survizza. |
|||
N''''arbergu''', o '''hotel''', è na [[mprisa]] ricittiva ca furnisci n'alloggiu previu paiamentu, utilizzatu solitamenti pi suggiorni di durata brevi e spiciarmenti dî [[Turismu|turisti]]. |
|||
Assai spissu, l'arberghi furnìscinu midemma tanti sirvizza pi l'òspiti, comu nu [[ristoranti]], na [[piscina]], e sirvizza pî [[picciriddu|picciriddi]]. Arcuni arberghi prisèntanu macari na sala pî cunfirenzi, cû fini di ncuraggiari gruppi di cristiani a organizzari [[Cunvegni|cunvegni]] e ncontri ntô propiu stàbbili. |
|||
⚫ | |||
L'arberghi si diffirènzianu dî [[Motel]] n quantu la majuri parti dî motel prisèntanu trasuti sterni ê càmmiri, mentri l'arberghi tènninu a aviri trasuti nterni, p'aumintari la sicurizza dî crienti e criari n'ambienti chiù cunfurtèvuli. |
|||
⚫ | |||
== Ntâ storia == |
|||
Nta l'[[antichità|antichitati]] l'arberghi dî quali s'hannu nutizzi pricisi foru situati a [[Olimpia]] e [[Epìdauru|Epidàuru]], unni nta pirìudi diversi di l'annu, un nùmmiru cunziddirèvuli di cristiani si riunìa p'assìstiri a [[Olimpìadi|manifistazzioni spurtivi]], [[mituluggìa|cilibbrazzioni riliggiusi]] o a allistimenti [[cummerciu|cummirciali]] granni. Siddu li viaggiatura chiù pòviri s'avìanu accuntintari di tenni o barracchi, chiddi chiù facurtusi attruvàvanu rifuggiu nta strutturi custruiuti appositamenti e furmati di càmmiri siparati, cullucati ntunnu ôn curtigghiu cu culunnatu.<ref name ="U">''Universu'', De Agostini, Novara, Vol.I, 1962, pag.159-161</ref> |
|||
{{stub}} |
|||
Nta l'[[antica Roma]], longu li strati apparìanu li carteddi ca nnicàvanu li vari ''hospitia'' e ''deversoria'', a li voti discrivuti comu lochi prumìscui e pitturischi. |
|||
Ntô [[Mediuevu]], pi vuliri dî crisiàstici, surgeru xenodochi e ospizzi nun tantu diversi dî pinzioni-cunvittu muderni, c'avìanu lu scopu di pirmèttiri ê piddirini n'abbentu e un suggiornu tranquillu. |
|||
Doppu lu Milli s'accuminzau a diliniari la fiura prufissiunali di l'arbirgaturi mudernu e propiu nta ddu pirìudu l'osti e li lucanneri custitueru na sò [[curpurazzioni]] cu tantu di rigulamentu. |
|||
Siddu lu pirìudu [[Rinascimentu|rinascimintali]] cuntribbuìu a nzignari lu gustu pâ tàvula bona e pî maneri curtisi e eliganti, ancora nzin'ô [[Setticentu]] si prifirìa l'uspitalitati privata, ma picca doppu nascìu la nnustria arbirghera pronta a accògghiri na crientela variata. |
|||
Nta l'èbbica muderna li novi [[ticnoluggìa|ticnoluggìi]] cuntribbueru a fari evòrviri l'arberghi versu centri pinzati puru pû travagghiu, n particulari pi rializzari cunfirenzi e cunvegni sfruttannu ambientazzioni macari di granni mpattu quali chiddi ca s'attròvanu nta tanti [[art hotel]] |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
[[Catigurìa:Lochi]] |
[[Catigurìa:Lochi]] |
Virsioni dû 11:55, 20 apr 2010
N'arbergu, o hotel, è na mprisa ricittiva ca furnisci n'alloggiu previu paiamentu, utilizzatu solitamenti pi suggiorni di durata brevi e spiciarmenti dî turisti.
Assai spissu, l'arberghi furnìscinu midemma tanti sirvizza pi l'òspiti, comu nu ristoranti, na piscina, e sirvizza pî picciriddi. Arcuni arberghi prisèntanu macari na sala pî cunfirenzi, cû fini di ncuraggiari gruppi di cristiani a organizzari cunvegni e ncontri ntô propiu stàbbili.
L'arberghi si diffirènzianu dî Motel n quantu la majuri parti dî motel prisèntanu trasuti sterni ê càmmiri, mentri l'arberghi tènninu a aviri trasuti nterni, p'aumintari la sicurizza dî crienti e criari n'ambienti chiù cunfurtèvuli.
Ntâ storia
Nta l'antichitati l'arberghi dî quali s'hannu nutizzi pricisi foru situati a Olimpia e Epidàuru, unni nta pirìudi diversi di l'annu, un nùmmiru cunziddirèvuli di cristiani si riunìa p'assìstiri a manifistazzioni spurtivi, cilibbrazzioni riliggiusi o a allistimenti cummirciali granni. Siddu li viaggiatura chiù pòviri s'avìanu accuntintari di tenni o barracchi, chiddi chiù facurtusi attruvàvanu rifuggiu nta strutturi custruiuti appositamenti e furmati di càmmiri siparati, cullucati ntunnu ôn curtigghiu cu culunnatu.[1]
Nta l'antica Roma, longu li strati apparìanu li carteddi ca nnicàvanu li vari hospitia e deversoria, a li voti discrivuti comu lochi prumìscui e pitturischi.
Ntô Mediuevu, pi vuliri dî crisiàstici, surgeru xenodochi e ospizzi nun tantu diversi dî pinzioni-cunvittu muderni, c'avìanu lu scopu di pirmèttiri ê piddirini n'abbentu e un suggiornu tranquillu.
Doppu lu Milli s'accuminzau a diliniari la fiura prufissiunali di l'arbirgaturi mudernu e propiu nta ddu pirìudu l'osti e li lucanneri custitueru na sò curpurazzioni cu tantu di rigulamentu.
Siddu lu pirìudu rinascimintali cuntribbuìu a nzignari lu gustu pâ tàvula bona e pî maneri curtisi e eliganti, ancora nzin'ô Setticentu si prifirìa l'uspitalitati privata, ma picca doppu nascìu la nnustria arbirghera pronta a accògghiri na crientela variata.
Nta l'èbbica muderna li novi ticnoluggìi cuntribbueru a fari evòrviri l'arberghi versu centri pinzati puru pû travagghiu, n particulari pi rializzari cunfirenzi e cunvegni sfruttannu ambientazzioni macari di granni mpattu quali chiddi ca s'attròvanu nta tanti art hotel
Vuci currilati
- ↑ Universu, De Agostini, Novara, Vol.I, 1962, pag.159-161