"Han" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
SieBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: ar, bg, ca, cs, cy, da, de, dz, en, eo, es, et, eu, fa, fi, fr, gan, gl, he, hr, id, ja, ko, lt, mk, ms, nl, no, pl, pt, ru, sah, simple, sv, ta, th, tl, tr, ug, vi, za, zh, zh-min-nan
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
Riga 1: Riga 1:
[[mmàggini:Guo Jingjing.JPG|thumb|La tuffatrici cinisi Guo Jinjing.]]
[[File:Guo Jingjing.JPG|thumb|La tuffatrici cinisi Guo Jinjing.]]
Li '''Han''' sunu l'[[etnìa]] maggiuritaria n [[Cina]]. Rapprisentanu diversi cintinara di miliuna d'abbitanti. Ô cursu dû [[vintèsimu sèculu]] li Han culunizzaru tirritoria fora dî tirritoria tradizzionarmenti Han, comu lu [[Tibbet]] ô sud, ntâ catina muntagnusa di l'[[Himalaya]] e lu [[Xinjiang]] a ovest, abbitatu di la pupulazzioni [[uiguri|uigura]], turcofuna e di cunfissioni [[islam]]ica.
Li '''Han''' sunu l'[[etnìa]] maggiuritaria n [[Cina]]. Rapprisentanu diversi cintinara di miliuna d'abbitanti. Ô cursu dû [[vintèsimu sèculu]] li Han culunizzaru tirritoria fora dî tirritoria tradizzionarmenti Han, comu lu [[Tibbet]] ô sud, ntâ catina muntagnusa di l'[[Himalaya]] e lu [[Xinjiang]] a ovest, abbitatu di la pupulazzioni [[uiguri|uigura]], turcofuna e di cunfissioni [[islam]]ica.


Riga 28: Riga 28:
[[it:Han]]
[[it:Han]]
[[ja:漢民族]]
[[ja:漢民族]]
[[ka:ჩინელები]]
[[ko:한족]]
[[ko:한족]]
[[lt:Haniai]]
[[lt:Haniai]]
[[mk:Кинези]]
[[mk:Кинези]]
[[mr:हान चीनी]]
[[ms:Bangsa Han]]
[[ms:Bangsa Han]]
[[nl:Han-Chinezen]]
[[nl:Han-Chinezen]]
[[nn:Han-kinesarar]]
[[no:Han-kinesere]]
[[no:Han-kinesere]]
[[pl:Chińczycy Han]]
[[pl:Chińczycy Han]]

Virsioni dû 13:36, 11 sit 2009

La tuffatrici cinisi Guo Jinjing.

Li Han sunu l'etnìa maggiuritaria n Cina. Rapprisentanu diversi cintinara di miliuna d'abbitanti. Ô cursu dû vintèsimu sèculu li Han culunizzaru tirritoria fora dî tirritoria tradizzionarmenti Han, comu lu Tibbet ô sud, ntâ catina muntagnusa di l'Himalaya e lu Xinjiang a ovest, abbitatu di la pupulazzioni uigura, turcofuna e di cunfissioni islamica.