"Regnu di Trinacria" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 4: Riga 4:
Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re [[Martinu I d'Aragona]], ntô [[1410]], quannu la curuna fu accurpata di [[Firdinannu I d'Aragona]] cu chidda di [[Aragona]] e [[Valencia]]. Lu nomu "[[Trinacria]]" (di lu grecu "trinakrias", ca signìfica "tri punti") fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari ''[[trisceli]]''.
Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re [[Martinu I d'Aragona]], ntô [[1410]], quannu la curuna fu accurpata di [[Firdinannu I d'Aragona]] cu chidda di [[Aragona]] e [[Valencia]]. Lu nomu "[[Trinacria]]" (di lu grecu "trinakrias", ca signìfica "tri punti") fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari ''[[trisceli]]''.


==Viditi puru:==
==Viditi puru:==
[[Mmàggini:Europe_1360.jpg|thumb|400px|Nti sta carta chi rapprisenta l'Europa ntô 1360, la Trinacria cumpari comu statu nnipinnenti.]]
*[[Munarchi di Sicilia]]
*[[Munarchi di Sicilia]]
*[[Paci di Cataviddotta]]
*[[Paci di Cataviddotta]]

Virsioni dû 16:01, 23 giugn 2009

Lu Trisceli, sìmmulu dâ Sicilia, cumpari puru ntâ bannera siciliana.

Lu regnu di Trinacria nascìu nizziarmenti ntô 1282, ô cuminciari dê vespri siciliani. Fu appoi stituzziunalizzatu lu 30 d'austu 1302, quannu lu sud Italia fu spartutu dâ paci di Cartabbillotta: la Sicilia fici parti dû regnu di Trinacria, guidatu di Fidiricu III d'Aragona e di Eleunora d'Angiò, mentri ca la pinìsula ristò cu lu nomu di regnu di Sicilia, cu lu re Carlu II d'Angiò.

Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re Martinu I d'Aragona, ntô 1410, quannu la curuna fu accurpata di Firdinannu I d'Aragona cu chidda di Aragona e Valencia. Lu nomu "Trinacria" (di lu grecu "trinakrias", ca signìfica "tri punti") fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari trisceli.

Viditi puru:

Nti sta carta chi rapprisenta l'Europa ntô 1360, la Trinacria cumpari comu statu nnipinnenti.

Rifirimenti

  • Santi Correnti, A Short History of Sicily, Les Éditions Musae, 2002 (traduzzioni ngrisa di l'urigginali talianu: Breve Storia della Sicilia).
Mappa storica Storia dâ Sicilia Tempi di Selinunti
pristoria | èbbica finicia | èbbica greca | èbbica rumana | èbbica vànnala | èbbica gòtica | èbbica bizzantina | èbbica àrabba | èbbica nurmanna | èbbica sveva
èbbica angiuina | èbbica aragunisa | èbbica spagnola | èbbica piemuntisa | èbbica burbònica | èbbica cuntimpurània