"Big Bang" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Modifico: te:మహా విస్ఫోటం |
n Bot: Aggiungo: cv:Пысăк сирпĕнӳ; modifiche estetiche |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[ |
[[File:Universe_expansion.png|thumb|240px|In accordi cu la tiuria dû '''Big Bang''', l^[[universu]] si origginau di nu puntu estremamenti densu e cavuru. A partiri di ddocu, lu spazziu si espannìu jinciennusi di matieria, furmannu li primi [[galassi]].]] |
||
In [[cosmoluggia]], lu '''Big Bang''' è la tiuria scientifica di l'origgini di l'universu comu na rapida espansioni dû [[spazziu]] chi si jinci di [[materia]] a partiri di nu puntu di dinsità e timpiraturi infiniti, ma ntâ nu mumentu precisu dû tempu, chi secunnu li mudelli cchiù accittati currispunni a circa 13,7 miliardi di anni fa. |
In [[cosmoluggia]], lu '''Big Bang''' è la tiuria scientifica di l'origgini di l'universu comu na rapida espansioni dû [[spazziu]] chi si jinci di [[materia]] a partiri di nu puntu di dinsità e timpiraturi infiniti, ma ntâ nu mumentu precisu dû tempu, chi secunnu li mudelli cchiù accittati currispunni a circa 13,7 miliardi di anni fa. |
||
Riga 9: | Riga 9: | ||
Na consiquenza dû Big Bang è ca oggi l'universu nun è comu era ntô passatu, né comu sarà ntô futuru. Di stu modellu, [[George Gamow]] ntô [[1948]] sprummintau l'esistenza di na [[Radiazzioni cosmica di funnu]] chi fu scuperta pòi ntô [[1965]] e sirviu a cunfirmari la tiuria dû ''Big Bang'', contra la tiuria altirnativa di l'universu stazzionariu chi all'ebbica avia ancora i sò sustinituri. |
Na consiquenza dû Big Bang è ca oggi l'universu nun è comu era ntô passatu, né comu sarà ntô futuru. Di stu modellu, [[George Gamow]] ntô [[1948]] sprummintau l'esistenza di na [[Radiazzioni cosmica di funnu]] chi fu scuperta pòi ntô [[1965]] e sirviu a cunfirmari la tiuria dû ''Big Bang'', contra la tiuria altirnativa di l'universu stazzionariu chi all'ebbica avia ancora i sò sustinituri. |
||
==Talia puru== |
== Talia puru == |
||
*[[Big crunch]] |
*[[Big crunch]] |
||
{{Fìsica}} |
{{Fìsica}} |
||
⚫ | |||
⚫ | |||
{{Link FA|bg}} |
{{Link FA|bg}} |
||
{{Link FA|ca}} |
{{Link FA|ca}} |
||
Riga 25: | Riga 21: | ||
{{Link FA|sk}} |
{{Link FA|sk}} |
||
{{Link FA|vi}} |
{{Link FA|vi}} |
||
⚫ | |||
⚫ | |||
[[af:Oerknal]] |
[[af:Oerknal]] |
||
Riga 38: | Riga 37: | ||
[[ca:Big Bang]] |
[[ca:Big Bang]] |
||
[[cs:Velký třesk]] |
[[cs:Velký třesk]] |
||
[[cv:Пысăк сирпĕнӳ]] |
|||
[[cy:Damcaniaeth y Glec Fawr]] |
[[cy:Damcaniaeth y Glec Fawr]] |
||
[[da:Big Bang]] |
[[da:Big Bang]] |
Virsioni dû 12:15, 12 giugn 2009
In cosmoluggia, lu Big Bang è la tiuria scientifica di l'origgini di l'universu comu na rapida espansioni dû spazziu chi si jinci di materia a partiri di nu puntu di dinsità e timpiraturi infiniti, ma ntâ nu mumentu precisu dû tempu, chi secunnu li mudelli cchiù accittati currispunni a circa 13,7 miliardi di anni fa.
Lu spustamentu versu lu russu (o redshift) chi si pò ossirvari taliannu li galassi, veni a diri chi li galassi erunu cchiù vicini l'uni a l'autri ntô passatu. Estrapolannu ntô passatu, sti ossirvazzioni portunu a pinsari a n'ebbica unni tutta la materia e l'energia era cuncintrata nta na riggiuni infinitamenti cchiu nica dî diminsioni attuali di l'universu, e chi a partiri di ddà, l'universu s'è espansu.
La parola "Big Bang" è usata pi indicari lu puntu dû passatu chi origginau l'universu e puru la tiuria cosmologgica chi spiega l'origgini e l'evoluzzioni pi espansioni di l'universu.
Na consiquenza dû Big Bang è ca oggi l'universu nun è comu era ntô passatu, né comu sarà ntô futuru. Di stu modellu, George Gamow ntô 1948 sprummintau l'esistenza di na Radiazzioni cosmica di funnu chi fu scuperta pòi ntô 1965 e sirviu a cunfirmari la tiuria dû Big Bang, contra la tiuria altirnativa di l'universu stazzionariu chi all'ebbica avia ancora i sò sustinituri.
Talia puru
Fìsica | |
---|---|
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica
Fìsici cèlibbri - Sistemi di misurazzioni - Storia dâ fìsica - Premiu Nobel pâ fìsica, (òrdini alfabbèticu e crunulòggicu) - Unità di misura
|
Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA