"Jawhar al-Siqilli" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 21: Riga 21:
Ntû 970 avia anviatu sò esèrcitu na [[Siria]] e avia subbutu cunquistatu lu paisi, ma la situazziuni canciau quannu li [[Karmati]] aiutarunu li Siriani. Ntû 972 li Siriani e la coalizziuni dî Karmati attacarunu l'Egittu, ma Jawhar pigghiannu lu cumannu dû sò esèrcitu li scunfissi tutti. La Siria accussì vinni subbutu ricunquistata 'n maniera definitiva.
Ntû 970 avia anviatu sò esèrcitu na [[Siria]] e avia subbutu cunquistatu lu paisi, ma la situazziuni canciau quannu li [[Karmati]] aiutarunu li Siriani. Ntû 972 li Siriani e la coalizziuni dî Karmati attacarunu l'Egittu, ma Jawhar pigghiannu lu cumannu dû sò esèrcitu li scunfissi tutti. La Siria accussì vinni subbutu ricunquistata 'n maniera definitiva.


Jawhar veni sempri arricuordatu comu nu granni Katib, nu puliticu ntilligenti e nu granni amminist<u>r</u>aturi. Dipartì di stu munnu ô Cairu lu [[28 Jinnaru]] dû [[992]] quannu avia cchiù di na quatt<u>r</u>uvintina d'anni (forsi 82). Si dici ca à ddhu tiempu nun ci fussi nuddhu puita ca nun avissi scrittu dî versi pì cianciri a sò pirdita e laudari sò libbiralità.
Jawhar veni sempri arricuordatu comu nu granni Katib, nu puliticu ntilligenti e nu granni amminist<u>r</u>aturi. Dipartì di stu munnu ô [[Cairu]] lu [[28 di jinnaru]] dû [[992]] quannu avia cchiù di na quatt<u>r</u>uvintina d'anni (forsi 82). Si dici ca à ddhu tiempu nun ci fussi nuddhu puita ca nun avissi scrittu dî versi pì cianciri a sò pirdita e laudari sò libbiralità.


==Link esterni==
==Link esterni==

Virsioni dû 13:32, 7 fri 2006

Jawhar al-Siqilli (Sicilia, circa 911 - Lu Cairu, 28 di jinnaru 992) fu lu ginirali sicilianu ca criau lu cchiù granni mperu islamicu fatimita (sciita) dâ storia, cunquistannu tuttu lu Nord-Africa (u Maghreb), l'Egittu e a Siria. Iddhu funnau puru a città ri al-Qahirah (lu Cairu) e a granni moschea ri al-Azhar,la cchiù antica università dû munnu.

A voti al-Siqilli ha statu scrittu as-Siqilli, as-Saqali o as-Saqalli ni diffirenti trascrizziuni. Puru la Sicilia ha stata acciamata Saqalyah o Siqilyah 'n diffirenti evvuchi e dialetti arabi. As-Siqilli significa «lu Sicilianu» e accussì è canusciutu ntra tuttu lu munnu islamicu dû Maroccu nzinu a l'Indunesia: sò nomu era Abul al-Husain Jawhar ibn-Abdullah.

Jawhar lu Sicilianu ha statu nzinu ô Saladinu lu cchiù granni eroi di tuttu l'Islam. Ancora oggi è lu cchiù granni dî l'eroi sciiti e ntû particulari di l'ismaeliti.

Vita

Jawhar nascíu e campau 'n Sicilia e li sò patri eranu siciliani, ma nun si canusciunnu ducumenti unni si dici n'quali città e cu furunu sò cantannavi. La raggiuni è ca iddhu era liatu a n'gruppu ri Mowlas (nun-arabi) siciliani c'ávianu stati purtati n'schiavitù dâ Jazeera (al-Jazeera significa «l'isula» ‘n arabu) di Sicilia â città santa ri Kairouan (Tunisia), capitali dû califfatu fatimita n'Africa nord-occidintali. Sò patri Abdullah (ibn-Abdullah significa figghiu di Abdullah) s'avia cunvirtitu a l'Islam già na Sicilia, ma li sò nannavi eranu cristiani ortodossi e ô tiempu nun era cutumi n'Africa tracciari l'origgini ri ddhi ca nun avianu nomi arabi o musulmani.

Jawhar addivinni attinnenti dû califfu al-Mansur e ntû 952 vinni subbutu libbiratu ra lu novu califfu al-Mui'zz ca u mirisimu annu avia succidutu à al-Mansur e iddhu immantinenti lu nommina Katib (secrétariu ri Statu). Nt'al-annu 959 addivinni cchiuassai mpurtanti: veni à esseri nomminatu puru Vizir e cumannanti n'capu ri l'armata fatimita. Chiddh'annu Jawhar accumincia e cunchiudi la cunquista ri nummurusi provincî dû Maghrib (Taharat, Fas, Sijilmasa), nzinu a l'Oceanu Atlanticu. Dhà stapi e accuverna lu paisi pì quacchi annu.

Ntû fivraru dû 969 Jawhar era già celibbri e cunzidiratu insustituibbili ra lu califfu al-Mui'zz, ca pinzava ca nuddhu autru putissi arrinisciri a cunquistari l'Egittu, ma iddhu s'ammarau e picca spiranzi appi pâ sò vita. Si nun avissi cchiù campatu nuddhu autru avissi pigghiatu lu sò postu: lu califfu avissi rinunciatu a la cunquista.

Jawhar si salvau e quannu ca fu di novu forti, ntâ primavera, accuminciau la cunquista ri l'Egittu. Rapidamenti cunquistau la città ri Alessandria. Dhà fici n'modu ca li surdati nun facissiru danni ni massacri e ditti puru premi e onori a issi pì dissuadirili dû pigghiari buttini di werra. Cu stu viaticu di granni putenza e benuvulenza itti versu la città di Al-Fustat, ca subbutu s'arresi. Jawhar accittau tutti li termini dû trattatu di resa e firmau nu magnanimu trattatu di paci, garantinnu la vita e li proprietà di tutti, quinni addiviniu cuvernaturi di l'Egittu.

Sò cuvernu veni cunzidiratu assai intelligenti, binificu e tolleranti, picchì fici nesciri l'Egittu di na longa caristia, na granni puvirtà e iper-inflazziuni dî prezzi, vinsi la criminalità e pirmittiu a tutti libbirtà di religgiuni. Lu mirisimu journu dâ cunquista, lu 6 di giugnu 969, iddhu tracciau lu disegnu e accuminciau la custruzziuni di al-Qahirah (u-Cairu) e dû Qasral (lu casteddhu dâ città).

Ntû 970 accuminzau la custruzziuni dâ granni moschea di al-Azhar, e ntû 22 giugnu dû 972 la moschea fu cunsacrata e raputa ô cultu.

Ntû 970 avia anviatu sò esèrcitu na Siria e avia subbutu cunquistatu lu paisi, ma la situazziuni canciau quannu li Karmati aiutarunu li Siriani. Ntû 972 li Siriani e la coalizziuni dî Karmati attacarunu l'Egittu, ma Jawhar pigghiannu lu cumannu dû sò esèrcitu li scunfissi tutti. La Siria accussì vinni subbutu ricunquistata 'n maniera definitiva.

Jawhar veni sempri arricuordatu comu nu granni Katib, nu puliticu ntilligenti e nu granni amministraturi. Dipartì di stu munnu ô Cairu lu 28 di jinnaru992 quannu avia cchiù di na quattruvintina d'anni (forsi 82). Si dici ca à ddhu tiempu nun ci fussi nuddhu puita ca nun avissi scrittu dî versi pì cianciri a sò pirdita e laudari sò libbiralità.

Link esterni