"San Filippu Neri" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Uguru (discussioni | cuntribbuti)
Pàggina nova: '''Fulippu Neri''' ( Fiurenza, 21 Jugnettu 1515 - Roma, 26 Maju 1595 ) è un Santu talianu viniratu da Cresia Cattolica. Fighu du nutaru Neri e di Lucrezia di Muscianu. Fu vattiatu l...
 
Uguru (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 3: Riga 3:


Fighu du nutaru Neri e di Lucrezia di Muscianu. Fu vattiatu l’indumani no Battisteriu
Fighu du nutaru Neri e di Lucrezia di Muscianu. Fu vattiatu l’indumani no Battisteriu
fiurentinu. Di picciriddu fu chiamatu “ Pippu buonu “. I Patri Duminicani du Cummentu di San Marcu ci dettiru a istruzioni riligiusa. A diciott’anni ju a San Germanu ( oj Munti Cassinu ) ni so ziu, unni cominciò a fari u mircanti. Nò 1534 ju a Roma na casa du capu da Dugana Galeottu Caccia. Friquintò i lizioni di filusufia e teulugia né Padri Agostiniani e all’Univirsità da Sapienza; era pi sò tempi un spiritu novu: ci piacìanu i Cresi sulitari, i Catacummi, i piazzi e i viculi da Capitali. Nò 1544
fiurintinu. Di picciriddu fu chiamatu “ Pippu buonu “. I Patri Duminicani du Cummentu di San Marcu ci dettiru a istruzioni riligiusa. A diciott’anni ju a San Germanu ( oj Munti Cassinu ) ni so ziu, unni cominciò a fari u mircanti. Nò 1534 ju a Roma na casa du capu da Dugana Galeottu Caccia. Friquintò i lizioni di filusufia e teulugia né Padri Agostiniani e all’Univirsità da Sapienza; era pi sò tempi un spiritu novu: ci piacìanu i Cresi sulitari, i Catacummi, i piazzi e i viculi da Capitali. Nò 1544
dintra e Catacummi di San Sebastianu si ritirò in prijera e u Spiritu Santu di Diu ci canciò u cori, cu un focu ardenti nò pettu e du costuli allargati. Facìa a carità e puvureddi, java ne Spitali e si cunfissava cu Patri Pirsianu Rosa, ca ci dissi di farisi parrinu. Al centro della sua opera l'attenzione ai più diseredati. Tante le opere da lui realizzate. Pi assistiti i malati funnò un Spitali nicu; pi pilligrini a Roma a Cunfraternita da Trinità; pi malati di menti, ca eranu abbannunati ne strati, u Stitutu di Santa Maria da Pietà. U 23 Maju 1551 Misser Fulippu Neri fu ordinatu du Vicariu di Roma. Ju a stari na Casa di San Girolamu e cunfissava, dicia Missa, ‘ncuntrava picciriddi, picciotti, vecchi, puvureddi, ricchi, titulati, parrini e cardinali: pi tutti avia na bona parola. Ci piacia assai a musica e u cantu. Accussì, araciu araciu, nasciu a Cungrigazioni di l’Oratoriu, vali a diri chiddi chi prianu, ma puri chiaddi ca ascutanu a Parola di Diu, a Vita di Santi e criscennu na fidi e na cultura, cantanu a gioia di essiri cristiani.
dintra e Catacummi di San Sebastianu si ritirò in prijera e u Spiritu Santu di Diu ci canciò u cori, cu un focu ardenti nò pettu e du costuli allargati. Facìa a carità e puvureddi, java ne Spitali e si cunfissava cu Patri Pirsianu Rosa, ca ci dissi di farisi parrinu. Al centro della sua opera l'attenzione ai più diseredati. Tante le opere da lui realizzate. Pi assistiti i malati funnò un Spitali nicu; pi pilligrini a Roma a Cunfraternita da Trinità; pi malati di menti, ca eranu abbannunati ne strati, u Stitutu di Santa Maria da Pietà. U 23 Maju 1551 Misser Fulippu Neri fu ordinatu du Vicariu di Roma. Ju a stari na Casa di San Girolamu e cunfissava, dicia Missa, ‘ncuntrava picciriddi, picciotti, vecchi, puvureddi, ricchi, titulati, parrini e cardinali: pi tutti avia na bona parola. Ci piacia assai a musica e u cantu. Accussì, araciu araciu, nasciu a Cungrigazioni di l’Oratoriu, vali a diri chiddi chi prianu, ma puri chiaddi ca ascutanu a Parola di Diu, a Vita di Santi e criscennu na fidi e na cultura, cantanu a gioia di essiri cristiani.
Cu autri parrini ju a stari na Cresia di Fiurentini: San Giuvanni Battista. Nò 1575 u Papa Grigoriu XIII desi a Fulippu a Cresia di S. Maria da Valli nica. Ci ju pi ubbidienza, cu picca Reguli, cu simplicità, pi fari apostolatu, specialmente chi picciotti. Si ‘nvintò a Visita e Setti Cresi e sunannu, manciannu, priannu e caminannu pi Roma purtò tantissima genti a viviri secunnu u Vangelu. U chiamaru ''U Santu da Gioia '' e ''l’Apostulu di Roma'' . Muriu a ottant’anni , u 26 Maju 1595. Fu fattu Biatu nò 1610 e Santu no 1622.
Cu autri parrini ju a stari na Cresia di Fiurentini: San Giuvanni Battista. Nò 1575 u Papa Grigoriu XIII desi a Fulippu a Cresia di S. Maria da Valli nica. Ci ju pi ubbidienza, cu picca Reguli, cu simplicità, pi fari apostolatu, specialmente chi picciotti. Si ‘nvintò a Visita e Setti Cresi e sunannu, manciannu, priannu e caminannu pi Roma purtò tantissima genti a viviri secunnu u Vangelu. U chiamaru ''U Santu da Gioia '' e ''l’Apostulu di Roma'' . Muriu a ottant’anni , u 26 Maju 1595. Fu fattu Biatu nò 1610 e Santu no 1622.

Virsioni dû 21:00, 30 giu 2009

Fulippu Neri ( Fiurenza, 21 Jugnettu 1515 - Roma, 26 Maju 1595 ) è un Santu talianu viniratu da Cresia Cattolica.

Fighu du nutaru Neri e di Lucrezia di Muscianu. Fu vattiatu l’indumani no Battisteriu fiurintinu. Di picciriddu fu chiamatu “ Pippu buonu “. I Patri Duminicani du Cummentu di San Marcu ci dettiru a istruzioni riligiusa. A diciott’anni ju a San Germanu ( oj Munti Cassinu ) ni so ziu, unni cominciò a fari u mircanti. Nò 1534 ju a Roma na casa du capu da Dugana Galeottu Caccia. Friquintò i lizioni di filusufia e teulugia né Padri Agostiniani e all’Univirsità da Sapienza; era pi sò tempi un spiritu novu: ci piacìanu i Cresi sulitari, i Catacummi, i piazzi e i viculi da Capitali. Nò 1544 dintra e Catacummi di San Sebastianu si ritirò in prijera e u Spiritu Santu di Diu ci canciò u cori, cu un focu ardenti nò pettu e du costuli allargati. Facìa a carità e puvureddi, java ne Spitali e si cunfissava cu Patri Pirsianu Rosa, ca ci dissi di farisi parrinu. Al centro della sua opera l'attenzione ai più diseredati. Tante le opere da lui realizzate. Pi assistiti i malati funnò un Spitali nicu; pi pilligrini a Roma a Cunfraternita da Trinità; pi malati di menti, ca eranu abbannunati ne strati, u Stitutu di Santa Maria da Pietà. U 23 Maju 1551 Misser Fulippu Neri fu ordinatu du Vicariu di Roma. Ju a stari na Casa di San Girolamu e cunfissava, dicia Missa, ‘ncuntrava picciriddi, picciotti, vecchi, puvureddi, ricchi, titulati, parrini e cardinali: pi tutti avia na bona parola. Ci piacia assai a musica e u cantu. Accussì, araciu araciu, nasciu a Cungrigazioni di l’Oratoriu, vali a diri chiddi chi prianu, ma puri chiaddi ca ascutanu a Parola di Diu, a Vita di Santi e criscennu na fidi e na cultura, cantanu a gioia di essiri cristiani. Cu autri parrini ju a stari na Cresia di Fiurentini: San Giuvanni Battista. Nò 1575 u Papa Grigoriu XIII desi a Fulippu a Cresia di S. Maria da Valli nica. Ci ju pi ubbidienza, cu picca Reguli, cu simplicità, pi fari apostolatu, specialmente chi picciotti. Si ‘nvintò a Visita e Setti Cresi e sunannu, manciannu, priannu e caminannu pi Roma purtò tantissima genti a viviri secunnu u Vangelu. U chiamaru U Santu da Gioia e l’Apostulu di Roma . Muriu a ottant’anni , u 26 Maju 1595. Fu fattu Biatu nò 1610 e Santu no 1622.

Riliquii

U Corpu à na Cresia di Santa Maria da Valli nica a Roma ma pizzuddi di Riliquii su na tuttu u munnu.