"Mitiuruluggìa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: af, an, ar, bar, be-x-old, bg, bs, ca, cs, cy, da, de, el, en, eo, es, et, fa, fi, fiu-vro, fr, fy, gl, he, hr, hu, ia, id, ie, io, is, ja, jbo, ko, la, lad, lb, li, lmo, lt, lv, ms, nl, nn, no, pl, pt, qu, ro, ru, simple, sk, sl, sq,
SieBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: gd:Sgoil-aimsir
Riga 28: Riga 28:
[[fr:Météorologie]]
[[fr:Météorologie]]
[[fy:Waarkunde]]
[[fy:Waarkunde]]
[[gd:Sgoil-aimsir]]
[[gl:Meteoroloxía]]
[[gl:Meteoroloxía]]
[[he:מטאורולוגיה]]
[[he:מטאורולוגיה]]

Virsioni dû 04:23, 10 giu 2009

Na carta usata pi li privisioni meterologgichi.

La meteoroluggìa è lu studiu dî finòmini liati ô clima di na riggiuni, di nu cuntinenti e di la sò evoluzzioni pi nu certu tempu.

L'applicazzioni cchiù usata n meteorluggìa sunnu li privisioni meteorloggichi. Li finomini meteorologgichi ubbidisciunu a liggi assai cumplessi chi fannu rifirenza â tiurìa dû caos, chi fa n sorta ca privisioni a mediu e loncu termini sunnu mpussibbili. Puru li privisioni a curtu termini forru pi gran parti dû vintèsimu sèculu assai picca affidabbili. Cu lu sviluppu dî computer cu capacità di calculu sempri cchiù àuti, li privisioni meteorologgichi agghicaru òi a nu livellu di affidabbilità chi pi quarchi jornu di privisioni varia tra 70 e 90%.