"Riforma prutistanti" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Pàggina nova: La '''riforma prutistanti''' fu nu muvimentu riliggiusu chi a partiri dâ fini dû XVI sèculu si prupunìu di luttari contra certi pratichi di la chiesa cattolica di l'èbbica, e…
 
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
La '''riforma prutistanti''' fu nu muvimentu riliggiusu chi a partiri dâ fini dû [[XVI sèculu]] si prupunìu di luttari contra certi pratichi di la chiesa cattolica di l'èbbica, e n particulari la vinnuta di l'indulgenzi, pi nstaurari na pratica riliggiusa cchiù adiquata ê tempa.
La '''riforma prutistanti''' fu nu muvimentu riliggiusu chi a partiri dâ dû [[XVI sèculu]] si prupunìu di luttari contra certi pratichi di la chiesa cattolica di l'èbbica, e n particulari la vinnuta di l'indulgenzi, pi nstaurari na pratica riliggiusa cchiù adiquata ê tempa.


La riforma prutistanti si fa nasciri cu li 95 tesi pubbricati di [[Martin Luteru]] chi si diffunneru assai vilocimenti n tutta l'[[Europa]] dû nord, grazzi puru a mminiziaoni dâ [[stampa]]. Martin Luteru fu scumunicatu di lu papa, ma chistu nu sirviu a arginari lu successu di l'idiali rifurmaturi, chi a picca a picca truvaru nu tirrinu favurevuli tanticchedda unnegghiè.
La riforma prutistanti si fa nasciri cu li 95 tesi pubbricati di [[Martin Luteru]] chi si diffunneru assai vilocimenti n tutta l'[[Europa]] dû nord, grazzi puru a mminiziaoni dâ [[stampa]]. Martin Luteru fu scumunicatu di lu papa, ma chistu nu sirviu a arginari lu successu di l'idiali rifurmaturi, chi a picca a picca truvaru nu tirrinu favurevuli tanticchedda unnegghiè.

Virsioni dû 14:17, 25 maiu 2009

La riforma prutistanti fu nu muvimentu riliggiusu chi a partiri dâ dû XVI sèculu si prupunìu di luttari contra certi pratichi di la chiesa cattolica di l'èbbica, e n particulari la vinnuta di l'indulgenzi, pi nstaurari na pratica riliggiusa cchiù adiquata ê tempa.

La riforma prutistanti si fa nasciri cu li 95 tesi pubbricati di Martin Luteru chi si diffunneru assai vilocimenti n tutta l'Europa dû nord, grazzi puru a mminiziaoni dâ stampa. Martin Luteru fu scumunicatu di lu papa, ma chistu nu sirviu a arginari lu successu di l'idiali rifurmaturi, chi a picca a picca truvaru nu tirrinu favurevuli tanticchedda unnegghiè.