"Giuvanni Segantini" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Giovanni Segantini spustatu a Giuvanni Segantini |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[Segantini |
{{Pittura}}[[Mmàggini:Giovanni Segantini 001.jpg|thumb|400px|''La Natura'' fu unu di sò urtimi quatra.]] |
||
'''Giuvanni Segantini''' ([[Arcu (TN)]] [[15 di jinnaru]] [[1858]] – [[munti Schafberg]], [[28 di sittèmmiru]] [[1899]]) fu nu pitturi apolidi. Nasciutu nto [[Trintinu Autu Adigi]], all'èbbica occupatu di l'[[Austria]], nun appi mai la cittaninanza italiana, ni chidda austriaca (chiamatu a fari lu surdatu pi l'austriai, nun s'apprisintau). |
'''Giuvanni Segantini''' ([[Arcu (TN)]] [[15 di jinnaru]] [[1858]] – [[munti Schafberg]], [[28 di sittèmmiru]] [[1899]]) fu nu pitturi apolidi. Nasciutu nto [[Trintinu Autu Adigi]], all'èbbica occupatu di l'[[Austria]], nun appi mai la cittaninanza italiana, ni chidda austriaca (chiamatu a fari lu surdatu pi l'austriai, nun s'apprisintau). |
||
Riga 5: | Riga 5: | ||
Doppu nu piriudu di furmazzioni n [[Lumbardia]] unni friquintau l'[[accademia di Brera]] di [[Milanu]], facennusu canusciri nti l'ambienti artisticu, Segantini a picca a picca s'alluntana pi rifuggiarisi a [[Maloja]] e appoi a [[St Moritz]], ntô cantuni dî [[Griggiuni]], in [[Engadina]]. Li temi di sò quatra sunnu di ispirazzioni allegorica, e rapprisentanu spissu sceni di vita quotidiana ntê muntagni dâ Svizzira, ô ntâ vita dî [[massaru|massari]] di l'èbbica. |
Doppu nu piriudu di furmazzioni n [[Lumbardia]] unni friquintau l'[[accademia di Brera]] di [[Milanu]], facennusu canusciri nti l'ambienti artisticu, Segantini a picca a picca s'alluntana pi rifuggiarisi a [[Maloja]] e appoi a [[St Moritz]], ntô cantuni dî [[Griggiuni]], in [[Engadina]]. Li temi di sò quatra sunnu di ispirazzioni allegorica, e rapprisentanu spissu sceni di vita quotidiana ntê muntagni dâ Svizzira, ô ntâ vita dî [[massaru|massari]] di l'èbbica. |
||
[[Mmàggini: |
[[Mmàggini:Segantini Selbstportrait1893.jpg|thumb|left|Auturitrattu di Segantini.]] |
||
Murìu mentri stava pittiannu nu quatru all'apertu, ntô munti Schafberg, vicinu [[Pontresina]], n'Engadina. All'ebbica stava priparannu na seri di quatri chi avìa a prisintari â [[Pariggi]] pi l'esposizzioni univirsali dû [[1900]]. |
Murìu mentri stava pittiannu nu quatru all'apertu, ntô munti Schafberg, vicinu [[Pontresina]], n'Engadina. All'ebbica stava priparannu na seri di quatri chi avìa a prisintari â [[Pariggi]] pi l'esposizzioni univirsali dû [[1900]]. |
||
Virsioni dû 22:15, 2 maiu 2009
Giuvanni Segantini (Arcu (TN) 15 di jinnaru 1858 – munti Schafberg, 28 di sittèmmiru 1899) fu nu pitturi apolidi. Nasciutu nto Trintinu Autu Adigi, all'èbbica occupatu di l'Austria, nun appi mai la cittaninanza italiana, ni chidda austriaca (chiamatu a fari lu surdatu pi l'austriai, nun s'apprisintau).
Biografìa
Doppu nu piriudu di furmazzioni n Lumbardia unni friquintau l'accademia di Brera di Milanu, facennusu canusciri nti l'ambienti artisticu, Segantini a picca a picca s'alluntana pi rifuggiarisi a Maloja e appoi a St Moritz, ntô cantuni dî Griggiuni, in Engadina. Li temi di sò quatra sunnu di ispirazzioni allegorica, e rapprisentanu spissu sceni di vita quotidiana ntê muntagni dâ Svizzira, ô ntâ vita dî massari di l'èbbica.
Murìu mentri stava pittiannu nu quatru all'apertu, ntô munti Schafberg, vicinu Pontresina, n'Engadina. All'ebbica stava priparannu na seri di quatri chi avìa a prisintari â Pariggi pi l'esposizzioni univirsali dû 1900.
Tra li sò quatra cchiù mpurtanti lu tritticu La Vita; La natura; La morti: quatra di diminsioni nutevuli, chi si ponnu taliari ô museu Segantini di San Moritz.