"Liunardu Fibonacci" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 9: Riga 9:


e unni ogni nummuru è la summa dî dui chi lu pricedunu.
e unni ogni nummuru è la summa dî dui chi lu pricedunu.

===Biografìa===

Ancora picciriddu, Fibonacci iu a scola di Raggiuneria di [[Bugia]] (oggi 'n [[Algirìa]]). Sò patri fu numinatu nutaru pi l'affari chi la ripùpprica di Pisa ntrattinìa câ cità dû Nord Africa, e avia dicidutu ca Liunarduzzu avia a stari dà pi9 nsignarisi l'arti dî nummura arabbi. Cchiù tardu accuminza a viaggiari pi tuttu lu [[mari Meditirraniu]] pi mettiri n pratica la sò arti, e versu lu [[1200]] riturnau difinitivamenti a Pisa, unni cuntinuau a travagghiari pô cuvernu dâ ripubbrica di Pisa. Fu n cuntattu cu diversi ntillittuali di du tempu, tra cui [[Micheli Scotu]], astrolucu dâ curti di Fidiricu II di Svevia. Cuntribbuiu di manera ditirminanti â ntroduzzioni n' Europa dî nummura arabbi puru grazzi a diversi libbra, tra cui lu celibbri ''Liber abaci'' unni iddu ammuscia comu arrisorviri diversi prubblemi di aritmetica. Ntô [[1228]] lu cuvernu dâ ripubbrica di Pisa ci desi na pinsioni pî sirvizza chi avìa dunatu â ripubbrica.


===Fibonacci e la Sicilia===
===Fibonacci e la Sicilia===


Finonacci muntuvìa la [[Sicilia]], (cu la [[Siria]], la [[Pruvenza]] e l'[[Eggittu]]) ntô sò ''Liber abaci'' comu unu dî posta unni iddu praticau l'arti cuntabbili pî sò viaggi pi cuntu di sò patri. All'ebbica iddu era picciutteddu, e appi a visitari la Sicilia tra la fini di l'[[Sicilia (èbbica nurmanna)|èbbica nurmanna]] e l'inizziu dâ duminazzioni [[Sicilia (èbbica sveva)|sveva]], pirchì ntô [[1200]] riturnau difinitivamenti dî tutti li sò viaggi pi nstallàrisi a Pisa. Fibonacci friquintau la curti di [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II]]. Lu mpiraturi ci fici pirsunalemtni na visita a Pisa. A lu mpiraturi ci piaciva accumpagnarisi cu ntillittuali, littirati e scinziati di l'ebbica. Dui dî scinziati dâ curti di Fidiricu, [[Giuvanni di Palermu]] e [[Teodoru di Salernu]] ci prupuneru na seri di probblema, di cui Fibonacci ni fici nu libbru ntô [[1225]]. N'autru libbru, lu ''liber quadratorum'' è didicatu ô mpiraturi palirmitanu.
Finonacci muntuvìa la [[Sicilia]], (cu la [[Siria]], la [[Pruvenza]] la [[Grecia]] e l'[[Eggittu]]) ntô sò ''Liber abaci'' comu unu dî posta unni iddu praticau l'arti cuntabbili pî sò viaggi pi cuntu di sò patri. All'ebbica iddu era picciutteddu, e appi a visitari la Sicilia tra la fini di l'[[Sicilia (èbbica nurmanna)|èbbica nurmanna]] e l'inizziu dâ duminazzioni [[Sicilia (èbbica sveva)|sveva]], pirchì ntô [[1200]] riturnau difinitivamenti dî tutti li sò viaggi pi nstallàrisi a Pisa. Fibonacci friquintau la curti di [[Fidiricu II di Hohenstaufen|Fidiricu II]]. Lu mpiraturi ci fici pirsunalemtni na visita a Pisa. A lu mpiraturi ci piaciva accumpagnarisi cu ntillittuali, littirati e scinziati di l'ebbica. Dui dî scinziati dâ curti di Fidiricu, [[Giuvanni di Palermu]] e [[Teodoru di Salernu]] ci prupuneru na seri di probblema, di cui Fibonacci ni fici nu libbru ntô [[1225]]. N'autru libbru, lu ''liber quadratorum'' è didicatu ô mpiraturi palirmitanu.


===Pi sapirinni chiossai===
===Pi sapirinni chiossai===
*[http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Fibonacci.html Biografia Mac Tutor]
*[http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Fibonacci.html Biografia Mac Tutor]
*[http://faculty.evansville.edu/ck6/bstud/fibo.html Biografia]
*[http://faculty.evansville.edu/ck6/bstud/fibo.html Biografia]
*[http://www.geocities.com/palestra_matematica/matematici/fibonacci.html La biografìa unni veni muntuviatu lu pizzuddu unni Fibonacci parra dâ Sicilia]



[[Category:Matimàtica|Fibonacci, Leonardo]]
[[Category:Matimàtica|Fibonacci, Leonardo]]

Virsioni dû 10:43, 27 mar 2009

La statua di Fibonacci nto jardinu Scottu a Pisa.

Liunardu Fibonacci (veru nomu Leonardo da Pisa o Leonardo Pisano Pisa, ca. 1170 - Pisa, ca. 1250) fu un matimaticu talianu, spissu canusciutu cû suprannomu di Fibonacci. Cu autri matimatici dû sò tempu, cuntribuiu â rinascita dî scienzi esatti doppu la dicadenza di l'urtima parti dû Mediuevu.

Auturi di n'opira, Liber abaci (1202), e granni viaggiaturi, di sê viaggi in Tunisia cu sò patri mpurtau in uccidenti la manera muderna di scriviri li nummura, ca oggi si chiamanu puru nummura arabi.

Fibonacci è canusciutu macari pi la siquenza di nummura ditta succissioni di Fibonacci chi accumenza pi:

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, ....

e unni ogni nummuru è la summa dî dui chi lu pricedunu.

Biografìa

Ancora picciriddu, Fibonacci iu a scola di Raggiuneria di Bugia (oggi 'n Algirìa). Sò patri fu numinatu nutaru pi l'affari chi la ripùpprica di Pisa ntrattinìa câ cità dû Nord Africa, e avia dicidutu ca Liunarduzzu avia a stari dà pi9 nsignarisi l'arti dî nummura arabbi. Cchiù tardu accuminza a viaggiari pi tuttu lu mari Meditirraniu pi mettiri n pratica la sò arti, e versu lu 1200 riturnau difinitivamenti a Pisa, unni cuntinuau a travagghiari pô cuvernu dâ ripubbrica di Pisa. Fu n cuntattu cu diversi ntillittuali di du tempu, tra cui Micheli Scotu, astrolucu dâ curti di Fidiricu II di Svevia. Cuntribbuiu di manera ditirminanti â ntroduzzioni n' Europa dî nummura arabbi puru grazzi a diversi libbra, tra cui lu celibbri Liber abaci unni iddu ammuscia comu arrisorviri diversi prubblemi di aritmetica. Ntô 1228 lu cuvernu dâ ripubbrica di Pisa ci desi na pinsioni pî sirvizza chi avìa dunatu â ripubbrica.

Fibonacci e la Sicilia

Finonacci muntuvìa la Sicilia, (cu la Siria, la Pruvenza la Grecia e l'Eggittu) ntô sò Liber abaci comu unu dî posta unni iddu praticau l'arti cuntabbili pî sò viaggi pi cuntu di sò patri. All'ebbica iddu era picciutteddu, e appi a visitari la Sicilia tra la fini di l'èbbica nurmanna e l'inizziu dâ duminazzioni sveva, pirchì ntô 1200 riturnau difinitivamenti dî tutti li sò viaggi pi nstallàrisi a Pisa. Fibonacci friquintau la curti di Fidiricu II. Lu mpiraturi ci fici pirsunalemtni na visita a Pisa. A lu mpiraturi ci piaciva accumpagnarisi cu ntillittuali, littirati e scinziati di l'ebbica. Dui dî scinziati dâ curti di Fidiricu, Giuvanni di Palermu e Teodoru di Salernu ci prupuneru na seri di probblema, di cui Fibonacci ni fici nu libbru ntô 1225. N'autru libbru, lu liber quadratorum è didicatu ô mpiraturi palirmitanu.

Pi sapirinni chiossai