"Centorbi" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 15: Riga 15:
'''Centorbi''' è un cumuni di 5.888 abbitanti dâ [[pruvincia di Enna]]. Lu paisi s'attrova supra na muntagna a furma di stidda e pari n'aceddu ccu l'ali aperti si veni taliatu di l'àutu cu n'[[ariupranu]].
'''Centorbi''' è un cumuni di 5.888 abbitanti dâ [[pruvincia di Enna]]. Lu paisi s'attrova supra na muntagna a furma di stidda e pari n'aceddu ccu l'ali aperti si veni taliatu di l'àutu cu n'[[ariupranu]].


Si ci pò arrivari sulu câ [[màchina]] o cû l'[[autobussu]], iènnucci dû latu di [[Catinanova]], pigghiannu l'autostrata, o câ statali 121 dû latu di [[Paternò]], vinennu di [[Catania]]. Lu [[trenu]] lassa ntâ [[stazzioni]] di [[Catinanova]], unni s'hà pigghiari pi forza l'autobussu.
Si ci pò arrivari sulu câ [[màchina]] o cû l'[[autobussu]], iènnucci dû latu di [[Catinanova]], pigghiannu l'autostrata, o câ statali 121 dû latu di [[Patennò]], vinennu di [[Catania]]. Lu [[trenu]] lassa ntâ [[stazzioni]] di [[Catinanova]], unni s'hà pigghiari pi forza l'autobussu.


[[Image:Centuripe Stadtansicht.jpg|thumb|left|400px|Panorama di Centorvu]]
[[Image:Centuripe Stadtansicht.jpg|thumb|left|400px|Panorama di Centorvu]]
Riga 26: Riga 26:
===Lu pirìudu grecu===
===Lu pirìudu grecu===
La citati alleggiu alleggiu si trasfurmmau 'n cità greca e criscìu assai ccu [[cuvernu|cuverni]] sia a cumannu assulutu, ditti ''tirannìa'', ca dimucràtichi.
La citati alleggiu alleggiu si trasfurmmau 'n cità greca e criscìu assai ccu [[cuvernu|cuverni]] sia a cumannu assulutu, ditti ''tirannìa'', ca dimucràtichi.
Intra a secunna mità dô [[IV seculu a.C.]], si sviluppau na mpurtanti pruduzzioni [[ciràmica]] di bedda arti ccu un granni assurtimentu di ficuri dilicatamenti acculurati. Ntô sèculu addoppu la pruduzzioni criscìu di qualitati e di liveddu; si pruducìanu vasi granni a tanti culuri ammiscati, ccu gustu e maistrìa e ccu dicurazzioni arripurtati. Ma fù ntô [[III sèculu a.C.]] lu mumentu dâ ricchìssima pruduzzioni di statuetti funiràrii di terracotta, saputi sèntiri ''[[tanacrìni]]'', accussì beddi e ccu tanti suggetti, comu aroi, dei e armali. Accussì fù ca Centorbi si varagnàu lu titulu di ''[[Tanagra]]'' dâ Sicilia. Dui beddissimi esimplari s'attrovunu ntô [[Museu Pepuli]] di [[Trapani]]. La mpurtanza dâ cità è addimustrata puru dâ ricca pruduzzioni di muneti dô pirìudu.
Intra a secunna mità dô [[IV seculu a.C.]], si sviluppau na mpurtanti pruduzzioni [[ciràmica]] di bedda arti ccu un granni assurtimentu di ficuri dilicatamenti acculurati. Ntô sèculu addoppu la pruduzzioni criscìu di qualitati e di liveddu; si pruducìanu vasi granni a tanti culuri ammiscati, ccu gustu e maistrìa e ccu dicurazzioni arripurtati. Ma fù ntô [[III sèculu a.C.]] lu mumentu dâ ricchìssima pruduzzioni di statuetti funiràrii di terracotta, saputi sèntiri ''[[tanacrìni]]'', accussì beddi e ccu tanti suggetti, comu aroi, dei e armali. Accussì fù ca Centorbi si varagnàu lu titulu di ''[[Tanagra]]'' dâ Sicilia. Dui beddissimi esimplari s'attrovunu ntô [[Museu Pepuli]] di [[Tràpani]]. La mpurtanza dâ cità è addimustrata puru dâ ricca pruduzzioni di muneti dô pirìudu.


Versu ô [[404 a.C.]] Centorbi casscau 'n manu dô tirannu Damoni alliato di [[Diunisiu I]] di [[Sarausa]]; Ntô [[368]] pigghiàu putiri Nicotemu e cuvirnau nzinu ô [[339 a.C.]], annu nta lu quali lu sarausanu [[Tumoliuni]] lu costringìu a scapparisinni. Vintisett'anni doppu la citati cascau 'n manu di ddu tintu re sarausanu di nomu [[Acatocli]].
Versu ô [[404 a.C.]] Centorbi casscau 'n manu dô tirannu Damoni alliato di [[Diunisiu I]] di [[Sarausa]]; Ntô [[368]] pigghiàu putiri Nicotemu e cuvirnau nzinu ô [[339 a.C.]], annu nta lu quali lu sarausanu [[Tumoliuni]] lu costringìu a scapparisinni. Vintisett'anni doppu la citati cascau 'n manu di ddu tintu re sarausanu di nomu [[Acatocli]].
Riga 47: Riga 47:
Ntô [[1408]] pi nu forti [[tirrimotu]] e na granni [[eruzzioni]] di l'[[Etna]] si sdirrubbaru e s'abbruciaru tanti zoni ntornu a [[Catania]] e accussì na para di famigghi catanisi attruvaru rifuggiu a Centorbi, ntra li resti di la cità distruggiuta e si cci fìciru la casa sò.<br>
Ntô [[1408]] pi nu forti [[tirrimotu]] e na granni [[eruzzioni]] di l'[[Etna]] si sdirrubbaru e s'abbruciaru tanti zoni ntornu a [[Catania]] e accussì na para di famigghi catanisi attruvaru rifuggiu a Centorbi, ntra li resti di la cità distruggiuta e si cci fìciru la casa sò.<br>
Lu nomu di ''Centorbi'', ci lu dèsiru li "Muncata di [[Dirnò]]" , patruni dû [[Funnu (latifunnu)|latifunnu]], ntô [[1548]] e sempri iddi custrueru la Crèsia Matrici, ca pirò fu compritata sulu ntê primi di l'Ottucentu.<br>
Lu nomu di ''Centorbi'', ci lu dèsiru li "Muncata di [[Dirnò]]" , patruni dû [[Funnu (latifunnu)|latifunnu]], ntô [[1548]] e sempri iddi custrueru la Crèsia Matrici, ca pirò fu compritata sulu ntê primi di l'Ottucentu.<br>
Ntô [[1628]] Centorbi avìa quasi 800 testi. Ntô [[XVII sèculu]] la Sicilia passau sutta ô dumìniu dê [[Burboni]] ca, a pàrtiri dô [[19 di aprili]] [[1819]], spartèru amministrativamenti la Sicilia 'n setti pruvinci: [[Palemmu]], [[Missina]], [[Catania]], [[Girgenti]], [[Sarausa]], [[Trapani]] e [[Cartanisetta]].
Ntô [[1628]] Centorbi avìa quasi 800 testi. Ntô [[XVII sèculu]] la Sicilia passau sutta ô dumìniu dê [[Burboni]] ca, a pàrtiri dô [[19 di aprili]] [[1819]], spartèru amministrativamenti la Sicilia 'n setti pruvinci: [[Palermu]], [[Missina]], [[Catania]], [[Girgenti]], [[Sarausa]], [[Tràpani]] e [[Nissa (CL)|Nissa]].
Centorbi addivintau capulocu di circunnàriu e cumannava sùpira a [[Recarbutu]], [[Catinanova]] e [[Càcchici]].
Centorbi addivintau capulocu di circunnàriu e cumannava sùpira a [[Regarbutu]], [[Catinanova]] e [[Càcchici]].
Quannu arrivau [[Garibardi]] 'n Sicilia, ntô [[1860]], li centurbisi curreru 'n massa comu vuluntari; na làpidi arricorda ca iddu appi a chiamari Centorbi lu "barcuni dâ Sicilia".
Quannu arrivau [[Garibardi]] 'n Sicilia, ntô [[1860]], li centurbisi curreru 'n massa comu vuluntari; na làpidi arricorda ca iddu appi a chiamari Centorbi lu "barcuni dâ Sicilia".


Riga 61: Riga 61:
Centorbi s'attròva a 69 chilomitri di Enna; è lu cumuni cchiù a livanti dâ pruvincia. Rista a volu d'aceddu 30 chilomitri di [[Catania]] e s'attròva cavaddu di 'n [[munti]] curiùsu cca fomma di 'na [[stidda]] a l'artizza di 733 metri; di sta pusizzioni si vidi panurama undi talìi talìi e macari lu ciancu a punènti di l'[[Etna]].
Centorbi s'attròva a 69 chilomitri di Enna; è lu cumuni cchiù a livanti dâ pruvincia. Rista a volu d'aceddu 30 chilomitri di [[Catania]] e s'attròva cavaddu di 'n [[munti]] curiùsu cca fomma di 'na [[stidda]] a l'artizza di 733 metri; di sta pusizzioni si vidi panurama undi talìi talìi e macari lu ciancu a punènti di l'[[Etna]].


Centorbi è cunfinanti cche cumuni di [[Adranu]], [[Biancavilla (CT)|Biancavidda]], [[Patirnò]], [[Bronti]], [[Rannazzu]], [[Castel di Judica]] tutti appattinenti a la [[Pruvincia di Catania]], e ccu [[Catinanuova]] e [[Regarbutu]] ca fanu parti dâ [[Pruvincia di Enna]].
Centorbi è cunfinanti cche cumuni di [[Adranu]], [[Biancavilla (CT)|Biancavidda]], [[Patennò]], [[Bronti]], [[Rannazzu]], [[Castel di Judica]] tutti appattinenti a la [[Pruvincia di Catania]], e ccu [[Catinanuova]] e [[Regarbutu]] ca fanu parti dâ [[Pruvincia di Enna]].
Lu sò tirritoriu è granni e quasi tuttu a muntagnòli ppi la supiffìci di 17.295 ettiri ntra li valli de ciumi [[Dittainu]] e [[Sassu]]. Lu cunfini a valli potta la mpurtanti autostrata [[Palemmu]]-[[Catania]].
Lu sò tirritoriu è granni e quasi tuttu a muntagnòli ppi la supiffìci di 17.295 ettiri ntra li valli de ciumi [[Dittainu]] e [[Sassu]]. Lu cunfini a valli potta la mpurtanti autostrata [[Palermu]]-[[Catania]].
Lu tirrenu è furmatu di rina, crita e rocci carcarii.
Lu tirrenu è furmatu di rina, crita e rocci carcarii.


Riga 77: Riga 77:


==Traspotti e strati==
==Traspotti e strati==
A Centorbi si cci pò arrivari di [[Catania]] e di [[Palemmu]] ccu l'[[Atustrata]] [[A19]] niscenndu a [[Catinanova]] e di ddocu ccu 'na strata pruvinciali. Si pò jùngire a Centorbi maccari pigghiandu la [[Strata Statali 121 Catanisi]] di Catania, doppu passatu lu ponti dô [[Simeto]], ccu 'na strata cumunali e lu stissu viniendu di [[Enna]]. Macari ccu la [[Strata Statali 192]] si cci pò jùngiri dô latu a menziòrnu, attravessu la [[Chiana di Catania]] sia vinendu dâ ''Muglia'' ca di Catinanova.
A Centorbi si cci pò arrivari di [[Catania]] e di [[Palemmu]] ccu l'[[Atustrata]] [[A19]] niscenndu a [[Catinanova]] e di ddocu ccu 'na strata pruvinciali. Si pò jùngire a Centorbi maccari pigghiandu la [[Strata Statali 121 Catanisi]] di Catania, doppu passatu lu ponti dô [[Simetu]], ccu 'na strata cumunali e lu stissu viniendu di [[Enna]]. Macari ccu la [[Strata Statali 192]] si cci pò jùngiri dô latu a menziòrnu, attravessu la [[Chiana di Catania]] sia vinendu dâ ''Muglia'' ca di Catinanova.


La [[Ferruvia Catania-Palemmu]] iavi 'na stazzioni ditta ''Catinanova-Centorbi'' di unni accumencia 'n sivvizio di [[autobussi]] ppi Centorbi. D'intra a lu tirritoriu cumunali, finu all'uttanta, asistevunu autri stazzioni ferruviarii chiamati ''Mannaranu, [[Càcchici]] e Letu'' ca facevunu parti di la linia ferruviaria Motta-Rigabbutu di unni pattevunu l'[[aggrumi]] lucali ca criscevunu rasu rasu a li ciumi Sassu e Simetu. Oi la linia è nchiusa e lu cummecciu si fa cche camii.
La [[Ferruvia Catania-Palermu]] iavi 'na stazzioni ditta ''Catinanova-Centorbi'' di unni accumencia 'n sivvizio di [[autobussi]] ppi Centorbi. D'intra a lu tirritoriu cumunali, finu all'uttanta, asistevunu autri stazzioni ferruviarii chiamati ''Mannaranu, [[Càcchici]] e Letu'' ca facevunu parti di la linia ferruviaria Motta-Rigabbutu di unni pattevunu l'[[aggrumi]] lucali ca criscevunu rasu rasu a li ciumi Sassu e Simetu. Oi la linia è nchiusa e lu cummecciu si fa cche camii.


[[Mmàggini:EtnaDaCarcaci.jpg|center|thumb|650px|Lu mungibeddu vistu dô Casteddu di Cacchici]]
[[Mmàggini:EtnaDaCarcaci.jpg|center|thumb|650px|Lu mungibeddu vistu dô Casteddu di Cacchici]]

Virsioni dû 14:12, 8 mar 2009

Centorbi
File:Centuripe-Stemma.png
Muttu:  
Nomu ufficiali: Centuripe
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Enna (EN)
Cuurdinati: 37°37'23.794"N, 14°44'22.160"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 173,18 km²
Abbitanti: 5.888
Dinzitati: 34 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Adranu (CT), Biancavilla (CT), Bronti (CT), Castel di Judica (CT), Catinanova, Patennò, Rannazzu (CT), Regarbutu
CAP: 94010
Prifissu telefònicu: +0935
Situ ufficiali: http://www.comune.centuripe.en.it


Centorbi è un cumuni di 5.888 abbitanti dâ pruvincia di Enna. Lu paisi s'attrova supra na muntagna a furma di stidda e pari n'aceddu ccu l'ali aperti si veni taliatu di l'àutu cu n'ariupranu.

Si ci pò arrivari sulu câ màchina o cû l'autobussu, iènnucci dû latu di Catinanova, pigghiannu l'autostrata, o câ statali 121 dû latu di Patennò, vinennu di Catania. Lu trenu lassa ntâ stazzioni di Catinanova, unni s'hà pigghiari pi forza l'autobussu.

Panorama di Centorvu

Storia

L'urìggini di Centorbi sunnu antichìssimi, comu ammùstranu li resti dê tombi di l'èbbica dô brunzu e affùnnunu li sò ràdichi nzinu a chiossai di 4000 anni arredi, quannu l'ìsula era pupulata dê Sicani. Sia Tucididi ca Pulibbiu n'arricòrdanu la prisenza ntâ pinìsula taliana di genti, chiamata cô nnomu di Ausoni, Enotri o Murgeti, ca arrisùrtanu prisenti macari 'n Sicilia. Li studiusi pènzanu ca nu sèculu apprimma dâ funnazioni di Roma, li Siculi, pòpulu d'urìggini Oscu-Umra ca migrau 'n Sicilia quasi sicuru apprimma dô X seculu a.C., si sciggheru lu postu adattu 'n pusizzioni ca nun si putìa pigghiari mai câ forza e cci custruìu la cità.

Ca li pòpuli latini antichi e li Sìculi sù parenti, è cunfirmata di na mpurtantìssima scrizzioni ca s'attrova scrivuta supra nu famusu askoi fattu a Centorbi ntô VI sèculu a.C.: la scrizzioni havi sicurìssimi elimenti di stritta parintela câ lingua latina.

Lu pirìudu grecu

La citati alleggiu alleggiu si trasfurmmau 'n cità greca e criscìu assai ccu cuverni sia a cumannu assulutu, ditti tirannìa, ca dimucràtichi. Intra a secunna mità dô IV seculu a.C., si sviluppau na mpurtanti pruduzzioni ciràmica di bedda arti ccu un granni assurtimentu di ficuri dilicatamenti acculurati. Ntô sèculu addoppu la pruduzzioni criscìu di qualitati e di liveddu; si pruducìanu vasi granni a tanti culuri ammiscati, ccu gustu e maistrìa e ccu dicurazzioni arripurtati. Ma fù ntô III sèculu a.C. lu mumentu dâ ricchìssima pruduzzioni di statuetti funiràrii di terracotta, saputi sèntiri tanacrìni, accussì beddi e ccu tanti suggetti, comu aroi, dei e armali. Accussì fù ca Centorbi si varagnàu lu titulu di Tanagra dâ Sicilia. Dui beddissimi esimplari s'attrovunu ntô Museu Pepuli di Tràpani. La mpurtanza dâ cità è addimustrata puru dâ ricca pruduzzioni di muneti dô pirìudu.

Versu ô 404 a.C. Centorbi casscau 'n manu dô tirannu Damoni alliato di Diunisiu I di Sarausa; Ntô 368 pigghiàu putiri Nicotemu e cuvirnau nzinu ô 339 a.C., annu nta lu quali lu sarausanu Tumoliuni lu costringìu a scapparisinni. Vintisett'anni doppu la citati cascau 'n manu di ddu tintu re sarausanu di nomu Acatocli.

Lu pirìudu rumanu

Vasu di Centorbi dô 280-220 a.C.

Ntô 263 a.C. li cònsuli rumani Marcu Valeriu Fraccu e Marcu Ottaciliu accuminciaru la verra contr'a li Cartagginisi; Centorbi si suttamittìu spuntaniamenti e vinni addicchiarata cità lìbbira e pirciò nun avìa òbbricu di pajari tassi , comu addichiara Ciciruni ntê sò Virrini. Nta stu pirìudu accuminciau nu grannìssimu sviluppu e addivintàu una dê cchiù mpurtanti cità rumani dâ Sicilia. Lu cunfèrmanu sia li dichiarazzioni di Ciciruni cà la granni quantitati di vasillami e li maistusi resti munumintali. Ntirissanti assai è na scrizzioni 'n grecu dô II sèculu a.C. ca cunta di na missioni dipprumàtica centurbisi a Roma e a Lanuviu e na parti dô trattatu cu Lanuviu, cu cui s'aggimillàu ppi li sò urìggini 'n cumuni.

Ntô 30 a.C. Sestu Pompeu la pigghiau d'assèdiu e la distruggìu picchì idda era fideli a Uttavianu: iddu pirò la fici ricustruiri e cci desi ê sò abbitanti la citadinanza rumana. Centorbi di lu pirìudu mpiriali è chidda cà lassau li resti munumintali cchiù mpunenti. Granni resti munumintali, nu riccu cumpressu di scurturi, tanti scrizzioni: tutta na sèrii di elimenti ammùstranu li successi di na famigghia dô postu ca ntô II° sèculu addivintau mpurtantìssima e unu dê soi fu consuli, e figghiu di unu di lui sèchitu di lu mpiraturi Adrianu. La cchiù granni quantità di resti si pirderu ppi sempri a causa di la malavuluntati di chiddi ca cumannàvanu 'n passatu e supratuttu ppi li rubbarìi di tombi e matiriali prizziusi ppi vinnìlli suttavàncu a li cullizzionìsti sdisunesti. Oi arrèstanu sulamenti: lu Tempiu di li Aucustali dô I-II sèculu ca s' affacciava, supramisu, supra na via chê culonni allatu, e dù tombi munumintali a turri, la Duana, ca si vidi sulu dâ parti di supra e lu casteddu di Curradinu. A tramuntana dô paisi, 'n cuntrata e Vagni, na strata basulata porta anfinu ê resti di nu Nìnfeu, custruìtu àutu supra lu vadduni dô ciumi, di chistu arresta nu muru 'n madduni cu cincu nicchi, resti di na vasca p'arricògghiri l'acqui e parti di l'acquidottu. Àutri resti dô VIII sèculu a.C. anfinu ô Mediuevu, comu li stàtuli ca vènunu dô tèmpiu di l'Aucustali, ca s'arrifirìsciunu a lu mpiraturi e a li sò parenti, na testa di lu mpiraturi Adrianu, ca avìa appartiniri a na statua di armenu 4 metri, dù urni funiràrii dâ famigghia dê Scribonii, terricotti di pruduzzioni lucali dô III ô I sèculu a.C.. oltri a tanti màschiri tiatrali.

Assai ntirissanti sù li muneti di etati rumana ripubbricana.

Vasu di Centorbi ô museu archiologgicu di Palermu. 280-220 a.C.


Dicadenza e rifunnazzioni

Quannu lu mperu rumanu accuminciau a pèrdiri la sò mpurtanza, la stisa sorti accapitau macari a Centorbi: versu ô Milli la citati vinni pigghiata d'assèdiu dê Saracini ca ammazzaru 40 mònichi vasiliani dô cummentu di San Vasìliu. Appoi, câ trasuta dê Nurmanni, s'eppi nu pirìudu di paci e la cità arrisurgìu. Doppu, ntô piriudu svevu, ntô 1232, vinni distruggiuta ppi manu di Fidiricu II, ca si purtau a l'abbitanti ntâ cità d'Austa; vinni n'àutra vota assirigghiata tra lu 1267 e lu 1270, a li tempi di Curradinu di Svevia, ppi manu di l'Angiuini ca pi sùbbitu, appena la pigghiaru, scannàru a tutti l'abbitanti. Centorbi arristau accussì distruggiuta, scurdata e abbannunata nzinu a la mità dô XVI sèculu.
Ntô 1408 pi nu forti tirrimotu e na granni eruzzioni di l'Etna si sdirrubbaru e s'abbruciaru tanti zoni ntornu a Catania e accussì na para di famigghi catanisi attruvaru rifuggiu a Centorbi, ntra li resti di la cità distruggiuta e si cci fìciru la casa sò.
Lu nomu di Centorbi, ci lu dèsiru li "Muncata di Dirnò" , patruni dû latifunnu, ntô 1548 e sempri iddi custrueru la Crèsia Matrici, ca pirò fu compritata sulu ntê primi di l'Ottucentu.
Ntô 1628 Centorbi avìa quasi 800 testi. Ntô XVII sèculu la Sicilia passau sutta ô dumìniu dê Burboni ca, a pàrtiri dô 19 di aprili 1819, spartèru amministrativamenti la Sicilia 'n setti pruvinci: Palermu, Missina, Catania, Girgenti, Sarausa, Tràpani e Nissa. Centorbi addivintau capulocu di circunnàriu e cumannava sùpira a Regarbutu, Catinanova e Càcchici. Quannu arrivau Garibardi 'n Sicilia, ntô 1860, li centurbisi curreru 'n massa comu vuluntari; na làpidi arricorda ca iddu appi a chiamari Centorbi lu "barcuni dâ Sicilia".

La cità appi nu pirìudu bonu quannu accuminciau lu sfruttamentu dô tirritòriu chê pirreri di sùrfuru, ca oi sù abbannunati. La pupulazzioni arrivau a 15.000 abbitanti ammeri ô vinti, ma quannu calau la vìnnita e la spurtazzioni dô sùrfuru sicilianu, a ddi tempi lu primu dô munnu, accuminciau a scìnniri macari la pupulazzioni nzinu ê cincumila d'oi. Ntô 1926 lu Re furmàu la pruvincia di Enna e Centorbi passau sutta d'idda cu tuttu lu sò circunnàriu.

L'ùrtima distruzzioni dû paisi succidìu, cô sbarcu di l'alliati, ntô 1943, quannu ci foru bumbardamenti a catina; lu 3 di austu di ss'annu, lu paisi vinni accupatu di l' alliati e li tudischi si n'àppiru a scappari di tutta la zona, dâ Chiana di Catania e dâ vaddi dô Simetu.

Giografìa

Lu cumuni di Centorbi ntâ pruvincia di Enna

Centorbi s'attròva a 69 chilomitri di Enna; è lu cumuni cchiù a livanti dâ pruvincia. Rista a volu d'aceddu 30 chilomitri di Catania e s'attròva cavaddu di 'n munti curiùsu cca fomma di 'na stidda a l'artizza di 733 metri; di sta pusizzioni si vidi panurama undi talìi talìi e macari lu ciancu a punènti di l'Etna.

Centorbi è cunfinanti cche cumuni di Adranu, Biancavidda, Patennò, Bronti, Rannazzu, Castel di Judica tutti appattinenti a la Pruvincia di Catania, e ccu Catinanuova e Regarbutu ca fanu parti dâ Pruvincia di Enna. Lu sò tirritoriu è granni e quasi tuttu a muntagnòli ppi la supiffìci di 17.295 ettiri ntra li valli de ciumi Dittainu e Sassu. Lu cunfini a valli potta la mpurtanti autostrata Palermu-Catania. Lu tirrenu è furmatu di rina, crita e rocci carcarii.

Cità gimillati

Aconumìa

L'econumia di la zzona è agrìcula e quasi tutta 'nta la zzona d'abbasciu a valli finu a 400 metri; cchiù jautu a munti acumenciunu l'àvvuri d'alìvu e di mènnula. Lu restu dô tirritoriu è a siminativu e s'addevunu l'animali.

A centorbi c'è macari l'attigianatu ccu ndustrii e putìi ciramichi ca pruduciunu copii peffetti di l'antica ciramica centurbisi e sti cosi cci piaciunu assai a li turisti. La zzona ndustriali s'attrova a 4 chilomitri jendu vessu la stazzioni oramai chiusa di Mannaranu .

Lu tirritoriu avi ancora li resti di li mineri di sùrfuru ca forû n'funzioni finu ô 1920 e alleggiu alleggiu vinninu abbannunati 'n sèchitu a la crisi dô sùrfuru sicilianu, ci sù macari cavi di sali. Li cincu surfari più granni erinu chiddi di Muglia, Salina, Màmmura, Chieffu e Turricchia. S'attrovunu puru suggenti d'acqui minirali.

Traspotti e strati

A Centorbi si cci pò arrivari di Catania e di Palemmu ccu l'Atustrata A19 niscenndu a Catinanova e di ddocu ccu 'na strata pruvinciali. Si pò jùngire a Centorbi maccari pigghiandu la Strata Statali 121 Catanisi di Catania, doppu passatu lu ponti dô Simetu, ccu 'na strata cumunali e lu stissu viniendu di Enna. Macari ccu la Strata Statali 192 si cci pò jùngiri dô latu a menziòrnu, attravessu la Chiana di Catania sia vinendu dâ Muglia ca di Catinanova.

La Ferruvia Catania-Palermu iavi 'na stazzioni ditta Catinanova-Centorbi di unni accumencia 'n sivvizio di autobussi ppi Centorbi. D'intra a lu tirritoriu cumunali, finu all'uttanta, asistevunu autri stazzioni ferruviarii chiamati Mannaranu, Càcchici e Letu ca facevunu parti di la linia ferruviaria Motta-Rigabbutu di unni pattevunu l'aggrumi lucali ca criscevunu rasu rasu a li ciumi Sassu e Simetu. Oi la linia è nchiusa e lu cummecciu si fa cche camii.

Lu mungibeddu vistu dô Casteddu di Cacchici

Amministrazzioni Cumunali

  • Sinnicu:Ninu Biondi
  • aleggiutu lu 14/05/2007
  • Ccò pattitu: L'Alivu
  • Assissuri: Ninu Fazziu, Filici Davidi, Patinnò Saru, Ruccedda Cuncetta.

Bibbliugrafìa

  • Denis Mack Smith Storia della Sicilia medioevale e moderna primu vulumi, edituri Laterza, Bari. 1976
  • Moses Finley Storia della Sicilia Antica, edituri Laterza, Bari 1979
  • Spoto Salvatore Sicilia Antica, edituri Newton Compton 2002, ISBN 88-8289-750-8
  • Elio Manzi,Flavia Trucco,Leila Nista,Daniela Delpesco Conoscere l'Italia-Sicilia primu vulumi, Istituto Geografico De Agostini Novara, 1991
  • Gisela M.A. Richter Polychrome Vases from Centuripe in the Metropolitan Museum Vulumi 2, edituri Metropolitan Museum Studies,New York ,1930
  • Guido Libertini Osservazioni e nuovi documenti sull'autenticità dei tondi centuripini edituri Libertini. Catania,1943

Llijami