"Firruvìa" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 3: | Riga 3: | ||
La '''ferruvìa ''' è na speci di strata unni cùrrinu li [[Trenu|treni]]. |
La '''ferruvìa ''' è na speci di strata unni cùrrinu li [[Trenu|treni]]. |
||
La ferruvìa si chiama accussì pirchì la via è fatta di [[ferru]]. Dui barruni |
La ferruvìa si chiama accussì pirchì la via è fatta di [[ferru]]. Dui barruni d'[[azzaru]] chiamati [[rutàia|rutài]] junciuti cu [[bulluni]] o saldati cuntinui sunnu muntati, tinenduli sempri parallèli, supra [[traversi|traversi]] di [[lignu]] bonu mittuti a distanza di menzu [[metru]]. Li dui barruni d'azzaru si nòminanu ''[[Binariu]]'' e quannu juncinu ntê [[stazzioni]] si spàrtinu n dui ppi fari postu a l'autri treni ccu nu sistema di divisioni chiamatu [[scambiu]]. Cci sunnu tanti tipi di ferruvìi: a secunnu â larghizza dû binariu, ca si sapi sèntiri [[scartamentu]] ponnu èssiri a [[Scartamentu nurmali]] o a [[scartamentu ridottu]]. La [[Spagna]] e la [[Russia]] pirò l'hannu cchiù largu dû nurmali e si dici [[scartamentu largu]]. Lu cchiù cumuni pirò è chiddu nurmali nta tutta l'[[Europa]] e nta l'[[Amèrica]] dû nord. |
||
La Ferruvìa pò èssiri dû [[Statu]] o di prupietà di privati, ca fòrmanu na sucità pi ssu scopu. |
La Ferruvìa pò èssiri dû [[Statu]] o di prupietà di privati, ca fòrmanu na sucità pi ssu scopu. |
Virsioni dû 20:55, 15 fri 2009
St'articulu fa parti dâ seria Trasporti e Vìculi |
Sizzioni Trasporti... |
Trasportu di passiggeri
|
Sizzioni Vìculi... |
Menzi di trasportu |
La ferruvìa è na speci di strata unni cùrrinu li treni.
La ferruvìa si chiama accussì pirchì la via è fatta di ferru. Dui barruni d'azzaru chiamati rutài junciuti cu bulluni o saldati cuntinui sunnu muntati, tinenduli sempri parallèli, supra traversi di lignu bonu mittuti a distanza di menzu metru. Li dui barruni d'azzaru si nòminanu Binariu e quannu juncinu ntê stazzioni si spàrtinu n dui ppi fari postu a l'autri treni ccu nu sistema di divisioni chiamatu scambiu. Cci sunnu tanti tipi di ferruvìi: a secunnu â larghizza dû binariu, ca si sapi sèntiri scartamentu ponnu èssiri a Scartamentu nurmali o a scartamentu ridottu. La Spagna e la Russia pirò l'hannu cchiù largu dû nurmali e si dici scartamentu largu. Lu cchiù cumuni pirò è chiddu nurmali nta tutta l'Europa e nta l'Amèrica dû nord.
La Ferruvìa pò èssiri dû Statu o di prupietà di privati, ca fòrmanu na sucità pi ssu scopu.