"Ucraina" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Aggiungo: lmo:Ücraina |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 2: | Riga 2: | ||
[[Mmàggini:Flag of Ukraine.svg|thumb|250px|A Bandiara di l'Ucraina]] |
[[Mmàggini:Flag of Ukraine.svg|thumb|250px|A Bandiara di l'Ucraina]] |
||
[[Mmàggini:Lesser Coat of Arms of Ukraine.svg|thumb|150px|U Stemma]] |
[[Mmàggini:Lesser Coat of Arms of Ukraine.svg|thumb|150px|U Stemma]] |
||
L' '''Ucraina''' (in crainu, '''Україна''' transilittiratu ''Ucraijna''). E' nu statu di l'[[Europa]] di l'est affacciatu supra u [[Mari Nìuru]] e allu [[Mari d'Azov]], confine culla [[Russia]], [[Bielorussia]], [[Polonia]], [[Slovacchia]], [[Unghirìa]], [[Rumanìa]] e [[Moldavia]]. Doppu a Russia è lu chiù grandi paisi d'Europa cumu estenzzioni culli soi 603.700 km². Tenadi 46.379.223 abbitanti (stima do 2007), de chissi u 64% su Craini, i Russi (venuti duranti l'epoca [[Unioni Sovietica|sovietica]] su u 32%, pochissimi su li minoranzi: Tartari, Bielorussi, Polacchi, Bulgari (ntà Bessarabia), Unghiresi, Tedeschi (nti provinci di Rivne e Volinia, Greci (ntò Mari d'Azov). Data a massiccia migrazione verso l'Europa de l'ovest ntò piriudu 2000-2005 u ''trend'' dimograficu è negativu (-0,9%). A vita media di genti è ntornu alli 68,5 anni, cu na mortalità infantili intornu allu 4,4 per milli. Si parle crainu e russu (chissatru ufficiali in [[Crimea]]).La sò capitali è [[Kiev]]. Autri cità mpurtanti sunnu [[Liòpuli]], [[Donetsk]], [[Odessa]]. Lu prisidenti è [[Viktor Yushenko]], u primu ministru è [[Julija Tymoshenko]]. |
L' '''Ucraina''' (in crainu, '''Україна''' transilittiratu ''Ucraijna''). E' nu statu di l'[[Europa]] di l'est affacciatu supra u [[Mari Nìuru]] e allu [[Mari d'Azov]], confine culla [[Russia]], [[Bielorussia]], [[Polonia]], [[Slovacchia]], [[Unghirìa]], [[Rumanìa]] e [[Moldavia]]. Doppu a Russia è lu chiù grandi paisi d'Europa cumu estenzzioni culli soi 603.700 km². Tenadi 46.379.223 abbitanti (stima do 2007), de chissi u 64% su Craini, i Russi (venuti duranti l'epoca [[Unioni Sovietica|sovietica]] su u 32%, pochissimi su li minoranzi: Tartari, Bielorussi, Polacchi, Bulgari (ntà Bessarabia), Unghiresi, Tedeschi (nti provinci di Rivne e Volinia, Greci (ntò Mari d'Azov). Data a massiccia migrazione verso l'Europa de l'ovest ntò piriudu 2000-2005 u ''trend'' dimograficu è negativu (-0,9%). A vita media di genti è ntornu alli 68,5 anni, cu na mortalità infantili intornu allu 4,4 per milli. Si parle crainu e russu (chissatru ufficiali in [[Crimea]]).La sò capitali è [[Kiev]]. Autri cità mpurtanti sunnu [[Liòpuli]], [[Donetsk]], [[Odessa]] e [[Sebastòpoli]]. Lu prisidenti è [[Viktor Yushenko]], u primu ministru è [[Julija Tymoshenko]]. |
||
Riga 14: | Riga 14: | ||
{{Europa}} |
{{Europa}} |
||
[[Catigurìa:Ucraina]] |
|||
[[af:Oekraïne]] |
[[af:Oekraïne]] |
||
[[als:Ukraine]] |
[[als:Ukraine]] |
||
[[am:ዩክሬን]] |
|||
[[an:Ucraína]] |
[[an:Ucraína]] |
||
[[ang:Ucrægna]] |
[[ang:Ucrægna]] |
Virsioni dû 10:57, 24 nuv 2008
L' Ucraina (in crainu, Україна transilittiratu Ucraijna). E' nu statu di l'Europa di l'est affacciatu supra u Mari Nìuru e allu Mari d'Azov, confine culla Russia, Bielorussia, Polonia, Slovacchia, Unghirìa, Rumanìa e Moldavia. Doppu a Russia è lu chiù grandi paisi d'Europa cumu estenzzioni culli soi 603.700 km². Tenadi 46.379.223 abbitanti (stima do 2007), de chissi u 64% su Craini, i Russi (venuti duranti l'epoca sovietica su u 32%, pochissimi su li minoranzi: Tartari, Bielorussi, Polacchi, Bulgari (ntà Bessarabia), Unghiresi, Tedeschi (nti provinci di Rivne e Volinia, Greci (ntò Mari d'Azov). Data a massiccia migrazione verso l'Europa de l'ovest ntò piriudu 2000-2005 u trend dimograficu è negativu (-0,9%). A vita media di genti è ntornu alli 68,5 anni, cu na mortalità infantili intornu allu 4,4 per milli. Si parle crainu e russu (chissatru ufficiali in Crimea).La sò capitali è Kiev. Autri cità mpurtanti sunnu Liòpuli, Donetsk, Odessa e Sebastòpoli. Lu prisidenti è Viktor Yushenko, u primu ministru è Julija Tymoshenko.
Economia
L'Ucraina ere una de repubbliche sovietiche chiù ivoluti e avanzate economicamente, sul illa facive 1/6 du PIL de l'Unioni Sovietica (eletticità, acciaiu, fiarru, agricoltura). Vene chiamata U granaiu d'Europa pe a grandi quantità ca facive e ca fa tutt'ora di ciriali. Nu calu chi ha avuto duranti ha fine di l'Unioni Sovietica, poa doppu u 2001 è cuminciata na bbona ripresa. U 57% du territorio è coltivato, tene na bbona reti idrica. Tene puro na bona quantità di risorse minerarie e di gassi. Outre a chissù na bbona industria metallurgica. Coltiva puru ortaggi e ha iniziatu a coltura da vite cu vinu propriu. A moneta è l'hrivna.
Storia
Abbitatu già in l'antichità, versu u VI e VII secolo arrivarono i primi populazzioni slave ditte Ruteni (russi picciriddi), che incuminciarono a legarsi sempre e chiù culla Russia, doppu na partentesi vichinga e mongolo-tartara, Ucraina divenne molto russizzata fino a quasi alla fine da Russia Impiriale (1917). Na breve parentesi di repubblica libbara e nto (1918-1920), pua ligata sempri fini allu 1991 all'Unioni Sovietica, entrò nell'Onu culla Russia e Bielorussia cumu mebro fondatori (sempre cumu Urss però), ntò 1986 ci fu u casu i Chernobyl, ca suscitò na marea di polemiche. Ntò 1991 l'Unioni Sovietica si scoglie e l'Ucraina divente indipendente totate u 24 di austu 1991, ha avuto nu saccu di problemi politici tra filo-russi e europeisti filo-occintali, tuttu finitu culla "Rivoluzione Arancione" (pe u culuri di bandane e maccaturi di dimostranti) di Yushenko e da Tymoshenko (filo-occidentali), finiandu pua colla vittoria di Yushenko cumu presidente e a Tymoshenko cumu primu ministru. Dopo i recenti avvenimenti Yushenko ha richiamatu a rigovernare a Tymoshenko. N'atru problema reste l'indipendeza da Crimea (a maggioranza russa).
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu