"Storia dâ Calàbbria" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Riga 3: Riga 3:
==Etati Antica==
==Etati Antica==
===Li primi nzidiamenti preistòrichi===
===Li primi nzidiamenti preistòrichi===
La prima tistimunianza di prisenza d'òmini ntâ [[Calàbbria]] è lu famusu ''bos primigenius'' dâ ''Grutta dû Rumitu'' di [[Papasideru]], atruvatu ntô [[1961]] e, comu dìciunu li studiusi, risalenti a ortri 9.000 anni apprima di [[Cristu]], ca si nni pò taliari na copia sarvata ntô [[Museu nazziunali dâ Magna Grecia|Museu Nazziunali di Riggiu Calàbbria]]. Nta tanti lucalitati calabbrusi s'hannu attruvati signali dâ prisenza di l'òmini 'n etati paliolìtica e misolìtica: a Castella di [[Santu Pietru de Maida (CZ)|Santu Petru di Maida]], a [[Turtura (CS)|Tòrtura]], a [[Praia a Mare (CS)|Praia a Mari]], a [[Scalea]], a [[San Nicola Arcella (CS)|Santu Nicola Arcella]], a [[Santa Femia (RC)|Santa Fèmia]], a [[Briaticu (VV)|Briàticu]], supra lu Munti Poru, a Archi di [[Riggiu Calàbbria]]. Ô pirìudu di l'etati neulìtica risàlunu anveci li nzidiamenti di ''Favedda di la Corti'', [[Cassanu (CS)|Cassanu]], [[Amennulara (CS)|Amennulara]], [[Curinga]] , [[Girifalcu]] e [[Acri]]. Sparti di chissu, dui mpurtanti nicròpuli neulìtichi foru scupruti a [[Turri Galli]] e a [[Turri Murdillu]].


== Pòpuli mitulòggichi ==
== Pòpuli mitulòggichi ==

Virsioni dû 21:47, 21 maiu 2008

La storia dâ Calàbbria principiau ùnnici millenni arredi. Lu sò tirritòriu vinni abbitatu di n'assai granni nùmmira di pòpuli di l'antichitati, comu a Aschenazi, Îtali, Ausoni, Enotri, Bruzi, Greci e Rumani; ntô mediuevu di li Bizzantini, Àrabbi e Nurmanni; appoi, jennu appressu a la sorti dû Regnu di Nàpuli, di l'Angiuini e Aragunisi; pi finiri, ntâ l'èbbica mudernu, è cullucata, apprima ntô Regnu d'Italia e oggi ntâ Ripùbbrica taliana.

Etati Antica

Li primi nzidiamenti preistòrichi

La prima tistimunianza di prisenza d'òmini ntâ Calàbbria è lu famusu bos primigeniusGrutta dû Rumitu di Papasideru, atruvatu ntô 1961 e, comu dìciunu li studiusi, risalenti a ortri 9.000 anni apprima di Cristu, ca si nni pò taliari na copia sarvata ntô Museu Nazziunali di Riggiu Calàbbria. Nta tanti lucalitati calabbrusi s'hannu attruvati signali dâ prisenza di l'òmini 'n etati paliolìtica e misolìtica: a Castella di Santu Petru di Maida, a Tòrtura, a Praia a Mari, a Scalea, a Santu Nicola Arcella, a Santa Fèmia, a Briàticu, supra lu Munti Poru, a Archi di Riggiu Calàbbria. Ô pirìudu di l'etati neulìtica risàlunu anveci li nzidiamenti di Favedda di la Corti, Cassanu, Amennulara, Curinga , Girifalcu e Acri. Sparti di chissu, dui mpurtanti nicròpuli neulìtichi foru scupruti a Turri Galli e a Turri Murdillu.

Pòpuli mitulòggichi

Aschenazi e Ìtali

Pòpuli di l'etati dû bronzu

Ausoni e enotri

Li nzidiamenti di li Bruzi e di li Greci

Talìa macari: Magna Grecia.

La Calàbbria greca e bruzia

La Calàbbria rumana

La cunquista rumana

L'etati ripùbbbricana

L'etati mpiriali

Mediuevu

Li duminazzioni di li Bizantini e di l'Àrabbi

La dinastìa nurmannu-sveva

Lu piriudu viciriali

La duminazzioni di li Burbona

Lu Regnu d'Italia

Dû Secunnu doppuguerra a oggi