"Diudoru Siculu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Loveless (discussioni | cuntribbuti)
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
{{FestaSicilia|articoloit=Diodoro Siculo}}
{{FestaSicilia|articoloit=Diodoro Siculo}}
'''Diodoru Siculu''' (Διόδωρος, ''Diódōros'') fu nu stòricu [[grecu]] natu a [[Agyrion]], oggi [[Agira]] in [[pruvincia di Enna]].
'''Diodoru Siculu''' (Διόδωρος, ''Diódōros'') fu nu stòricu [[grecu]] [[Sicilioti|siciliota]] ca nascìu a [[Agyrion]], oggi [[Agira]] in [[pruvincia di Enna]].


[[San Girulamu]] scrivi ca Diodoru ciuriu ntô [[49 a.C.]] e sta data pari cunfirmata dî stissi palori di Diodoru. Lu cchiù anticu trattu autobiogràficu chi iddu ammintau ntâ sò opira è lu sò viaggiu in [[Eggittu]] duranti la 180<sup>a</sup> [[Olimpiadi]] (fra lu [[60 a.C.]] e lu [[56 a.C.]]). A ssa vota iddu ni duna tistimoni dâ raggia dî genti chi vuleru la pena di morti pûn cittadinu rumanu p'aviri ammazzatu pi casu nu jattu, armali sacru di l'Eggizzi.
[[San Girulamu]] scrivi ca Diodoru ciurìu ntô [[49 a.C.]] e sta data pari cunfirmata dî stissi palori di Diodoru. Lu cchiù anticu trattu autobiogràficu chi iddu ammintau ntâ sò opira è lu sò viaggiu in [[Eggittu]] duranti la 180<sup>a</sup> [[Olimpiadi]] (fra lu [[60 a.C.]] e lu [[56 a.C.]]). A ssa vota iddu ni duna tistimoni dâ raggia dî genti chi vuleru la pena di morti pûn cittadinu rumanu p'aviri ammazzatu pi casu nu jattu, armali sacru di l'Eggizzi.


== L'opira ==
== L'òpira ==


Diodoru stissu ni nforma d'aviri didicatu trent'anni dâ sò vita â pruduzzioni dâ sò ''Biblioteca'', duranti li quali fici tanti viaggi in [[Europa]] e in [[Asia]] utili ê soi ricerchi.
Diodoru stissu ni nforma d'aviri didicatu trent'anni dâ sò vita â pruduzzioni dâ sò ''Biblioteca'', duranti li quali fici tanti viaggi in [[Europa]] e in [[Asia]] utili ê soi ricerchi.


Diodoru ni prisenta la sò opira, la ''Bibliotheca historica'', comu na storia univirsali di l'origgini dû munnu ê campagni di [[Giuliu Cesari]] in [[Gallia]] e in [[Britannia]]. Era cumposta di 40 libbra, suddivisi succissivamenti pi dicini. L'òpira nun si sarbàu sana.
Diodoru ni prisenta la sò òpira, la ''Bibliotheca historica'', comu na storia univirsali di l'uriggini dû munnu ê campagni di [[Giuliu Cesari]] 'n [[Gallia]] e 'n [[Britannia]]. Era cumposta di 40 libbra, spartuti succissivamenti pi dicini. L'òpira nun si sarbàu sana.


Lu grecu di Diodoro è chiddu dâ ''[[koiné]]'', zzoè lu grecu sìculu.
Lu grecu di Diodoro è chiddu dâ ''[[koiné]]'', zzoè lu grecu sìculu.

Virsioni dû 21:36, 7 maiu 2008

Diodoru Siculu (Διόδωρος, Diódōros) fu nu stòricu grecu siciliota ca nascìu a Agyrion, oggi Agira in pruvincia di Enna.

San Girulamu scrivi ca Diodoru ciurìu ntô 49 a.C. e sta data pari cunfirmata dî stissi palori di Diodoru. Lu cchiù anticu trattu autobiogràficu chi iddu ammintau ntâ sò opira è lu sò viaggiu in Eggittu duranti la 180a Olimpiadi (fra lu 60 a.C. e lu 56 a.C.). A ssa vota iddu ni duna tistimoni dâ raggia dî genti chi vuleru la pena di morti pûn cittadinu rumanu p'aviri ammazzatu pi casu nu jattu, armali sacru di l'Eggizzi.

L'òpira

Diodoru stissu ni nforma d'aviri didicatu trent'anni dâ sò vita â pruduzzioni dâ sò Biblioteca, duranti li quali fici tanti viaggi in Europa e in Asia utili ê soi ricerchi.

Diodoru ni prisenta la sò òpira, la Bibliotheca historica, comu na storia univirsali di l'uriggini dû munnu ê campagni di Giuliu Cesari 'n Gallia e 'n Britannia. Era cumposta di 40 libbra, spartuti succissivamenti pi dicini. L'òpira nun si sarbàu sana.

Lu grecu di Diodoro è chiddu dâ koiné, zzoè lu grecu sìculu.

Rifirimenti

Na traduzzioni accurzata dûn articulu di it.wiki.

Liami esterni

Mappa storica Storia dâ Sicilia Tempi di Selinunti
pristoria | èbbica finicia | èbbica greca | èbbica rumana | èbbica vànnala | èbbica gòtica | èbbica bizzantina | èbbica àrabba | èbbica nurmanna | èbbica sveva
èbbica angiuina | èbbica aragunisa | èbbica spagnola | èbbica piemuntisa | èbbica burbònica | èbbica cuntimpurània