"Èrici" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 16: | Riga 16: | ||
'''Èrici''' è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di [[Tràpani]], a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani. |
'''Èrici''' è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di [[Tràpani]], a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani. |
||
U paisi nasciu cu l'[[Elimi|Elimi]], cristiani chi stavano in tutta la [[Pruvincia di Tràpani]], chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano. |
U paisi nasciu cu l'[[Elimi|Elimi]], cristiani chi stavano in tutta la [[Pruvincia di Tràpani]], chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Ave ancora i vanedde como erano 'na vota. |
||
Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano. |
|||
Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice". |
Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice". |
||
Ru 2005 è puro collecata a [[Tràpani]] cù na funivia. |
Ru 2005 è puro collecata a [[Tràpani]] cù na funivia. |
Virsioni dû 17:41, 18 apr 2008
Èrici | |
[[Mmàggini:|100px]] | |
Muttu: | |
Nomu ufficiali: | Erice |
---|---|
Riggiuni: | {{{riggiuni}}} |
Pruvincia: | Tràpani (TP) |
Cuurdinati: | 38°2'15"N, 12°35'15"E Ammustra ntâ mappa |
Superfici: | 47,28 km² |
Abbitanti: | 25.251 |
Dinzitati: | 537 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Palazzolu (TP), Pacecu, Tràpani, Valdèrici |
CAP: | 91016 |
Prifissu telefònicu: | +0923 |
Situ ufficiali: | http://www.comune.erice.tp.it/ |
Èrici è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di Tràpani, a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani.
U paisi nasciu cu l'Elimi, cristiani chi stavano in tutta la Pruvincia di Tràpani, chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Ave ancora i vanedde como erano 'na vota. Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano. Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice". Ru 2005 è puro collecata a Tràpani cù na funivia.
Così bbone ri mangiari sunnu: a pasta cu pesto ericino (attipo chiddo genovese, però cù agghia, pummaroro, mennule, alive e basilico); i Genovesi (dolce ca crema o ca ricotta); l'Ericino (liquore); i Mustazzola (biscotta ruri).