"Èrici" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 16: Riga 16:
'''Èrici''' è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di [[Tràpani]], a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani.
'''Èrici''' è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di [[Tràpani]], a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani.


U paisi nasciu cu l'[[Elimi|Elimi]], cristiani chi stavano in tutta la [[Pruvincia di Tràpani]], chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano.
U paisi nasciu cu l'[[Elimi|Elimi]], cristiani chi stavano in tutta la [[Pruvincia di Tràpani]], chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Ave ancora i vanedde como erano 'na vota.
Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano.
Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice".
Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice".
Ru 2005 è puro collecata a [[Tràpani]] cù na funivia.
Ru 2005 è puro collecata a [[Tràpani]] cù na funivia.

Virsioni dû 17:41, 18 apr 2008

Èrici
[[Mmàggini:|100px]]
Muttu:  
Nomu ufficiali: Erice
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Tràpani (TP)
Cuurdinati: 38°2'15"N, 12°35'15"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 47,28 km²
Abbitanti: 25.251
Dinzitati: 537 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Palazzolu (TP), Pacecu, Tràpani, Valdèrici
CAP: 91016
Prifissu telefònicu: +0923
Situ ufficiali: http://www.comune.erice.tp.it/


Èrici è un boiggo medievale ca s'attrova n'capo a muntagna, a 17 chilòmitri di Tràpani, a 751 metri supra u liveddu dù mari. U comuni ri Erici pirò è puro a valle, dunni ormai c'è chiossai gente. A u munte d'inverno ci su sulo 300 cristiani, invece sutta ci su quasi 30.000 cristiani.

U paisi nasciu cu l'Elimi, cristiani chi stavano in tutta la Pruvincia di Tràpani, chi costruero rosse mura difensive.Sà pigghiaro poi i Cartaginesi e i Romani chi cunsivvaro i riti religgiosi e viniravano a Venere Ericina. Nù Medioevo trasero l'Arabi e li Normanni chi misero trì porte (porta Trapani, porta Carmine e porta Spada) e ficiro nu casteddu. Cu li spagnoli si ficiro puro n'anticchia ri chiese e palazzi che la ficiro addivintare importanti. Nall'800 ci furono ristruttuazioni ru paisi ma arristao sempre cù un carattire medievale. Ave ancora i vanedde como erano 'na vota. Fino a cuannu c'era u fascismo, idda si chiamava Munte San Giuliano. Avi 50 anni chi si fannu i curse chi machine ra strata chi la unce cu Valderice, la chiamano "Cronocalata Monte Erice". Ru 2005 è puro collecata a Tràpani cù na funivia.

Così bbone ri mangiari sunnu: a pasta cu pesto ericino (attipo chiddo genovese, però cù agghia, pummaroro, mennule, alive e basilico); i Genovesi (dolce ca crema o ca ricotta); l'Ericino (liquore); i Mustazzola (biscotta ruri).

Lu casteddu di Èrici
Nàutra vista dû casteddu di Èrici