"Storia dâ fìsica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Pàggina nova: La fìsica, pighhia lu nomu dû grecu anticu ''fisis'' chi significa ''natura''. ==L'èbbica greca== [[Image:Archimedes bath.jpg|thumb|Archimedi sprummintau lu ...
(Nudda diffirenza)

Virsioni dû 13:32, 8 jin 2008

La fìsica, pighhia lu nomu dû grecu anticu fisis chi significa natura.

L'èbbica greca

Archimedi sprummintau lu principiu chi va sutta lu sò nomu, e chi si nsigna ancora òi ê scoli.

Foru li greci chi pi primi tintaru di spiegari li liggi dâ natura, chi nzinu a du tempu si pinsava sulu riggiuta di forzi suprannaturali e pirciò assimilata â riliggiuni. Filòsufi comu Taleti, Anassìmini, Anassimandru dèsiru li primi ntirpritazzioni dâ natura. Demòcritu fu lu primu a mmagginari na natura chi si cumponi di atumi, Eratòstini, cunvinciutu chi la terra è di forma sferica, arrinisciu a misurari lu diamitru dâ Terra cu na granni pricisioni. Lu sarausanu Archimedi è cunsidiratu unu dî cchiù mpurtanti scinziati greci.

Tuttu lu sviluppu dâ fìsica pi na vintina di sèculi fu nfruinzatu dâ filosufìa greca, e curiusamenti lu filòsufu Aristotili è cunsidiratu pi sèculi lu patri di ogni cuncizzioni di tipu razziunali dû munnu.

Lu rinascimentu

La fìsica si rinnuvau ntô Rinascimentu, grazzi supratuttu all'òpira di Galileu, chi appi la pinsata chi lu munnu è riggiutu di liggi chi si ponnu scriviri cu nu linguaggiu matimaticu. Vìnniru appoi scinziati comu Newton a raffurzari la nova cuncizzioni dâ fìsica.

La fìsica muderna

Tra la fini dû XIX sèculu e lu XX sèculu, la fìsica appi nu sviluppu assai forti, grazzi puru â rivoluzzioni nnustriali. Forru scuperti li raggi X grazzi a Pierre e Marie Curie, si sviluppau la fìsica atòmica grazzi all'òpira di Enricu Fermi, Albert Einstein, Niels Bohr.

Template:Fisica