"Rubbertu lu Guiscardu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
n robot Aggiungo: cy:Robert Guiscard
Riga 12: Riga 12:
{{Purtali:Calabbria}}
{{Purtali:Calabbria}}


[[cy:Robert Guiscard]]
[[de:Robert Guiskard]]
[[de:Robert Guiskard]]
[[en:Robert Guiscard]]
[[en:Robert Guiscard]]

Virsioni dû 04:35, 25 utt 2007


Stemma dâ sò famigghia

Rubbertu lu Guiscardu (Hauteville-la-Guichard, circa 1015 - Cefalonia, 17 di giugnettu 1085), figghiu di Tancredi d'Autavilla, frati di Ruggeru I di Sicilia, fu duca nurmannu d'Apulia (Pugghia), Calabbria e Sicilia (1059).

Mappa storica Storia dâ Sicilia Tempi di Selinunti
pristoria | èbbica finicia | èbbica greca | èbbica rumana | èbbica vànnala | èbbica gòtica | èbbica bizzantina | èbbica àrabba | èbbica nurmanna | èbbica sveva
èbbica angiuina | èbbica aragunisa | èbbica spagnola | èbbica piemuntisa | èbbica burbònica | èbbica cuntimpurània
abbiccidariu Stu purtàli è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu lu purtali scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Rubbertu lu Guiscardu.


Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.



La Calabbria (o Calavria) ca prima fu culunizzata di li greci è na zona di l'Europa miridiunali ca s'attrova nta la parti cchiù miridiunali di lu stivali talianu.
È propiu la punta di lu stivali talianu. Fici parti di la Magna Grecia comu la Sicilia e lu Salentu.
Ntâ Calabbria sittintriunali attruvamu parrati di tipu napulitanu e ntâ Calabbria centru-miridiunali attruvamu parrati dâ stissa famigghia dû sicilianu. La Calabbria è famusa pi li sò paisaggi suggistivi. È nota macari pi la sò cultura ùnica c'ammisca elementi greci, àrabbi, arbanisi, e spagnoli.



.


abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Cusenza (CS), vidi '.


L'Italia secondu i Greci, corrispundi all'attuali Calabbria (i Morgeti e Altanum)

Gli Enotri su na popolazione antica i l'Italia preromana stanziatu, ntuarnu aru XV secolo a.C., tra nu territoriu di notevuli dimensioni, ca i chissi piglia u nume, Enotria (d'u nomi di Enotro figliu di Licaone), comprendenti li attuali Campania meridionali, parti da Basilicata e da Calabbria. Dionigi di Alicarnasso dici chà gli Enotri, su i cchiù antichi colonizzatori provenienti da Grecia

Gli Itali fudaru nu populu, chi si stanziu tro territorio di Riggiu Calabria e Catanzaru, fu unu di tri rami in cui si distinseru gli Enotri

Atri legendi vonnu cha Ausono era u fighù di Italu, u re di l'Enotri

Gli Ausoni eranu stanziati tra Calabbria già intorno al XVI secolu a.C.

I Morgeti facianu parti di u gruppu di cosiddetti genti "italichi" chi tro XV secolo a.C., occupparu li ari da Calabbria ionica e Tirrenica. Si tratta di unu di tri rami in cui si distinsiru gli Enotri (Itali, Siculi e Morgeti tutti caratterizzati di na lingua comuni l'Osco).




cancia ]

Pruvinci

Pruvinci: Pruvincia di Catanzaru - Pruvincia di Cutroni - Pruvincia di Cusenza - Pruvincia di Riggiu Calabbria - Pruvincia di Vibbu Valenzia

Cumuna:







cancia ]

Cultura

Lingui: Calabbrisi - Grecu - Grecu-càlabbru - Arvanisi (Arbëreshë) -

Littiratura: Littiratura calabbrisa - Autura: Ibico [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Tiatru: [[]] - [[]] - [[]]-


Cìnima: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - Cìnima ntâ Calabbria - Riggisti - Attura

Mùsica: Tarantelli - Micu u pùlici - Otellu Prufazziu - [[]] -


Pitturi e sculturi: Mattia Preti - Mimmu Rotella - [[]] - [[]] - [[]] - àutri pitturi nta la Calabbria

Univirsitati: Univirsità di la Calabbria (Cusenza), Univirsità dâ Magna Græcia (Catanzaru), Univirsità Mediterranea (Riggiu Calabbria)


cancia ]

Econumìa

Agricultura: [[]] - Cirò (Vinu) - [[]] Bergamotto [[]] (Frummaggiu)


Mprisi e azzienni famusi: [[]] - [[]] - [[]] -

Giurnali Gazzetta dô Sud - [[]] - [[]]

Televisioni [[]] -


Trasporti: Ariuportu di Sant'Eufemia (Lamezia Terme) - Ariuportu Sant'Anna di Crutoni - Ariuportu dû Strittu Titu Minniti (Riggiu di Calabbria) - Viadottu Bisantis (Catanzaru) - Ponti, Ferruvìi, metropulitana Autostrati calabbrisi - Ponti di Missina


cancia ]

Monumenta

Patrimoniu di l'umanitati: [[]] (1997) - [[]] et [[]] (1997) - [[]] (2000) - [[]] (2002) - [[]] (2002) - [[]] (2002) -


Archioluggìa: Bronzi di Riaci - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -


Citati: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -


Edifici: [[]] - Palazzi, Domi, Tiatri, Basìlichi, Casteddi [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -


Funtani:

[[]]



cancia ]

Àutri nfurmazzioni

Cresi: Diòcisi -


Sport: Circùiti automubbilìstici - Riggina (squatra di Riggiu Calabbria)


Cucina: Pignulata - Morzeddhu (Catanzaru) - Cupeta (Montipauni)- 'Nduja (Spilinga)- Suppressata calabbrisi DOP - [[]] - [[]]


Tradizzioni: pi - [[]] - Festi, Spittàculi


Àutri: Calabbrisi cèlibbri

cancia ]

Strumenta

Pi nziriri un banner di lu Purtali:Calabbria, scriviti lu còdici ccà sutta:

{{Purtali:Calabbria}}


Pi nziriri nu banner di abbozzu supra la Calabbria, scriviti lu còdici siquenti:

{{Abbozzu:Calabbria}}


Pi nziriri un banner di "Appellu a 'i calabrise", scriviti lu còdici ccà sutta:

{{Appellu a 'i calabrise}}