"Canali di Sicilia" : Diffirenzi ntrê virsioni
n robot Aggiungo: ku:Tengava Sîcîlya |
n Robot: Cosmetic changes |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
Lu '''Canali di Sicilia''' è lu vrazzu di [[Mari Meditirraniu|mari meditirraniu]] chi sipara la [[Sicilia]] dâ [[Tunisìa]] e dâ [[Libbia]]. Zona assai piscusa, lu canali di Sicilia havi puru diversi |
Lu '''Canali di Sicilia''' è lu vrazzu di [[Mari Meditirraniu|mari meditirraniu]] chi sipara la [[Sicilia]] dâ [[Tunisìa]] e dâ [[Libbia]]. Zona assai piscusa, lu canali di Sicilia havi puru diversi ìsuli: [[Pantelleria]], [[Linosa]], [[Lampidusa]] chi appartènunu all'[[Italia]], e l'arcipèlugu dî [[Gerbi]], nfacci a [[Sfax]], in [[Tunisìa]]. Ntô [[1831]] n'ìsula nova, chiamata ''Isula Ferdinandea'' cumparìu vicinu [[Menfi]], comu eruzziuni di nu [[vurcanu]] suttumarinu. L'ìsula scumparìu quarchi misi doppu, e oggi lu puntu cchiù àutu di lu vulcanu è a 6 metri sutta lu liveddu dû mari. |
||
Lu Canali di Sicilia ha statu ô centru di vicènni stòrici mpurtanti, dî [[guerri pùnichi]], all'[[Sicilia (ebbica arabba)|occupazzioni àrabba]], â [[Secunna Guerra Munniali]]. |
Lu Canali di Sicilia ha statu ô centru di vicènni stòrici mpurtanti, dî [[guerri pùnichi]], all'[[Sicilia (ebbica arabba)|occupazzioni àrabba]], â [[Secunna Guerra Munniali]]. |
Virsioni dû 20:37, 5 aus 2007
Lu Canali di Sicilia è lu vrazzu di mari meditirraniu chi sipara la Sicilia dâ Tunisìa e dâ Libbia. Zona assai piscusa, lu canali di Sicilia havi puru diversi ìsuli: Pantelleria, Linosa, Lampidusa chi appartènunu all'Italia, e l'arcipèlugu dî Gerbi, nfacci a Sfax, in Tunisìa. Ntô 1831 n'ìsula nova, chiamata Isula Ferdinandea cumparìu vicinu Menfi, comu eruzziuni di nu vurcanu suttumarinu. L'ìsula scumparìu quarchi misi doppu, e oggi lu puntu cchiù àutu di lu vulcanu è a 6 metri sutta lu liveddu dû mari.
Lu Canali di Sicilia ha statu ô centru di vicènni stòrici mpurtanti, dî guerri pùnichi, all'occupazzioni àrabba, â Secunna Guerra Munniali.
Prizziusa è lu trisoru chi lu mari ammuccia. Ogni tantu li piscatura tròvunu riperti archiològgici di mpurtanza granni, comu fu ricentimenti pi lu casu dû sàtiru danzanti di Mazzara.