"Regnu di Trinacria" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Pàggina nova: Lu '''regnu di Trinacria''' nascìu nnizziarmenti ntô 1282, ô cuminciari dê vespri siciliani. Fu appoi stituzziunalizzatu lu 30 austu 1302, quannu lu sud Italia fu spar...
 
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
[[Image:Tryske1.jpg|rightt|thumb|Lu [[Trisceli]], sìmmulu dâ Sicilia, cumpari puru ntâ bannera siciliana.]]
Lu '''regnu di Trinacria''' nascìu nnizziarmenti ntô [[1282]], ô cuminciari dê [[vespri siciliani]]. Fu appoi stituzziunalizzatu lu 30 austu [[1302]], quannu lu sud Italia fu spartutu dâ paci di Cartabbillotta: la [[Sicilia]] fici parti dû regnu di [[Trinacria]], guidatu di Fiderico III d'Araguna e di Eleunora d'Angiò, mentri ca la pinìsula ristò cu lu nomu di regnu di Sicilia, cu lu re Carlu II d'Angiò.
Lu '''regnu di Trinacria''' nascìu nnizziarmenti ntô [[1282]], ô cuminciari dê [[vespri siciliani]]. Fu appoi stituzziunalizzatu lu 30 austu [[1302]], quannu lu sud Italia fu spartutu dâ paci di Cartabbillotta: la [[Sicilia]] fici parti dû regnu di [[Trinacria]], guidatu di Fiderico III d'Araguna e di Eleunora d'Angiò, mentri ca la pinìsula ristò cu lu nomu di regnu di Sicilia, cu lu re Carlu II d'Angiò.


Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re Martinu I d'Aragona, ntô [[1410]], quannu la curona fu accurpata di Ferdinando I di Aragona cu chidda di [[Aragona]] e [[Valencia]]. Lu nomu [[trinacria]] fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari ''triscele''.
Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re Martinu I d'Aragona, ntô [[1410]], quannu la curona fu accurpata di Ferdinando I di Aragona cu chidda di [[Aragona]] e [[Valencia]]. Lu nomu [[trinacria]] fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari ''[[trisceli]]''.
[[Category:Sicilia]]

Virsioni dû 15:05, 6 giugn 2007

Lu Trisceli, sìmmulu dâ Sicilia, cumpari puru ntâ bannera siciliana.

Lu regnu di Trinacria nascìu nnizziarmenti ntô 1282, ô cuminciari dê vespri siciliani. Fu appoi stituzziunalizzatu lu 30 austu 1302, quannu lu sud Italia fu spartutu dâ paci di Cartabbillotta: la Sicilia fici parti dû regnu di Trinacria, guidatu di Fiderico III d'Araguna e di Eleunora d'Angiò, mentri ca la pinìsula ristò cu lu nomu di regnu di Sicilia, cu lu re Carlu II d'Angiò.

Lu nomu arristau ufficiali finu â morti dû re Martinu I d'Aragona, ntô 1410, quannu la curona fu accurpata di Ferdinando I di Aragona cu chidda di Aragona e Valencia. Lu nomu trinacria fu scigghiutu 'n unuri di l'anticu sìmmulu di l'ìsula, chiamatu macari trisceli.