"Guerra dâ Lapponia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Robbot (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 33: Riga 33:
[[es:Guerra de Laponia]]
[[es:Guerra de Laponia]]
[[et:Lapi sõda]]
[[et:Lapi sõda]]
[[eu:Laponiako Gerra]]
[[fi:Lapin sota]]
[[fi:Lapin sota]]
[[fr:Guerre de Laponie]]
[[fr:Guerre de Laponie]]

Virsioni dû 21:02, 3 giugn 2007

La Guerra dâ Lappannia è lu nomu pî battagghî tra la Finlandia e la Girmania abbinuti tra sittemmiru 1944 e aprili 1945. Lu nomu asisti pû fattu ca cci cummattiru ntrâ la pruvincia truvata nnô cchiù nord dâ Finlandia, Lappannia.

Accuminzannu la stati dû 1943, lu cumannamentu principali dî tudischi avìa già scumettutu ca la Finlandia stava pi fari lu pattu di paci cu l'Unioni Sovietica. Li tudeschi si priparavanu pi moviri li soi aserciti ô nord pi guardari li minieri vincinu Petsamo. Duranti lu mmernu di 1943-1944, li tudischi avìanu ammigghiuratu li strati dû nord dâ Norvegia ô nord dâ Finlandia usannu li priciuneri di guerra, chi ancora eranu vistiti pâ stati; pichissu, li morti eranu assai. Dunca, li tudischi eranu pronti 'n sittemmiru 1944, quannu la Finlandia fici paci cu l'USSR.

Mentri li squatruni di terra tudeschi si spustaru ô nord, li navi tudischi misiru li mini ntô mari pi tutti li punti d'accessu versu la Finlandia. Sparti ca lu Wehrmacht e lu cumannamentu finlannisi pruvaru a organnizzari un ritiru senza ntrichi, accuminzaru a cummattiri puru prima ca lu pattu di paci vinni firmatu. Lu cummattiri addivintau cchiù forti quannu li sovietici vulìanu ca tutti li surdati tudeschi avissiru a essiri ittati fora di Finlandia.

Dunca, nta stu rispettu, li finlannisi eranu comu li taliani e li rumaniani, ca avìanu cummattiri contra li tudischi doppu c'avìanu cunsignati ê forzi alliati. Ma ancora era cchiù cumpricatu picchi li finlannisi, siguennu lu pattu di paci, appiru a smobilitari li soi asèrciti, ô stissu tempu ca attaccaru chî tudeschi.

Lu ginirali finlannisi, Hjalmar Siilasvuo, lu vincituri dâ Battagghia di Suomussalmi, accumannau lu cummattamentu contra li tudeschi e duranti l'uttuviru e lu nuvemmiru 1944 si cci nni cacciaru dû nord dâ Finlandia. Li forzi tudischi vinìanu accumannatu dû lu ginirali Lothar Rendulic, chi purtau dissulamenti a tanti banni dû nord dâ Finlandia. Cchiù dûn terzu d'abbitazzioni vinìanu distrutti, e la capitali pruvinciali di Rovaniemi era cumpritamenti abbruciata. Circa 100,000 abbitanti addivintaru rifugiati, na situazzioni chi fici a lu peggiu lu mpegnu di ricustruzzioni doppo la guerra. (Rendulic era cummittu di crimini di guerra, e lu cunnannaru pi vint'anni di priciuni.) L'urtimi surdati tudeschi eranu cacciati l'aprili 1945.

Li caduti tra li militari foru un nummuru rilativamenti limitatu: 1.000 viti pî finlannisi e circa 2.000 pî tudischi.

Viditi puru:

Liami esterni

[[Category: ]]