Sant'Andria Avellinu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Sant'Andrea Avillinu)
Fjuredda pupulari du 1800

Annirìa Aviḍḍinu (Castrunovu di Sant'Andria, 1521Nàpuli, 10 di nuvèmmiru 1608) è nu Santu e parrinu dâ Cresia Cattolica di l’Ùrdini dî Crisiari Rigulari (Tiatini).

Biugrafia[cancia | cancia la surgenti]

Andria Avellinu nascìu ntô 1521, di Margarita Apelli e Giuvanni Avellinu.
U chiamaru Lanzillottu, nomi ca era cumuni na ddu periodu e fa pinsari a nubiltà e cosi di eroi. Passò a juventu no riuni Manca di Castrunovu; avia nu ziu parrinu ca ci detti i primi lizioni. Lassà Castrunovu pi Senisi e si nni ju a Napuli na Facultà di Giurisprudentia. Assistiu e ‘Sarcizi Spirituali du Patri Lainez e inveci di fari l’avvucatu trasiu nall’Ordini di Tiatini. Ntô 1556 si vistiu di Noviziu e no 1558 fici a Prufissioni Riliggiusa. Ebbi tanti ‘ncarrichi , na Cresia di napuli, Placenzia, Milanu, unni circà di attuari a Riforma cu San Carru Burrumeu, ca u stimava e u vulia beni.
Fu un granni umanista: canuscia i Classici greci e latini, fu un granni littiratu e scritturi. Scrissi 3000 littri e 26 trattati tiuloggici e di filusufia. Quannu cunfissava dava aiutu e cunsigghi e puvuredda. A matina du 10 Nuvemmiru 1608 si susìu e accumpagnatu du frati Japicu Bellini priparò u calici e si misi i paramenti pi cilibbrari a Santa Missa. Arrivò all’artari; dissi “ Iu acchianu all’artaru di Diu “ e cadiu ‘nterra picchì ci vinni un corpu di apoplissia.
Tutti curreru pi aviri un pizzuddu da so tonaca, i pitturi nun facianu ‘n tempu a pittari i fjureddi. Si ficiru i Prucessi a Placenzia, Milanu, Palermu, Surrentu, Genuva e a Castrunovu, u sò paisi di nascita, U 10 Jugnu 1625 fu fattu Biatu du Papa Urbanu VIII e 12 Maju 1707 Papa Climenti XI firmò u Decretu di canonizzazioni e doppu cinc’anni, u 6 Jnnaru 1612 fu pruclamatu na Basilica Vaticana.
A so divuzioni nun ebbi cunfini; na tutta l’Italia, na l’Europa, e specialmenti na Spagna. Prestu fu canusciutu pi miraculi e grazzii spiciali. ‘Nvucatu du Senatu e Vicirè di Sicilia fici passari a Pesti a Palermu nò 1624 e a Modena nò 1630 e na autri paisi. U 25 Jugnettu 1860 u Papa Piu IX u dichiarò patronu e avvocatu da bona morti. A festa è u 10 Novemmiri.

Riliquii[cancia | cancia la surgenti]

U Corpu sanu sanu è na Basilica di San Paulu Majuri a Napuli.

Liami di fora[cancia | cancia la surgenti]