Sant'Ambrogiu


Aurelio Ambrogio (in latinu: Aurelius Ambrosius), megghiu cunusciutu comu Sant'Ambrogiu (Augusta Treverorum, ca. 339 - 340 – Milanu, 4 aprìli 397) è statu un funziunariu, viscuvu, tiolugu, scritturi e santu romanu, una dî pirsunalità 'cchiù 'mpurtanti 'ntâ Chiesa dû IV seculu. È vinniratu comu santu da tutti î chiesi cristiani chi prividunu û cultu dî santi; 'n particulari, â Chiesa cattolica û 'nnovìra tra i quattru dutturi dâ Chiesa d'Occidenti o patri dâ Chiesa occidentali, 'nsembra a San Giròlamu, Sant'Austinu e San Grigoriu I papa.
Biugrafìa
[cancia | cancia lu còdici]Cultu verusimilmenti introdottu 'n Sicilia in ebbìca bizantina comu dutturi dâ chiesa. In ebbìca normanna û cultu si rinffurzzò 'ccû l'arrivu dî truppi militari e pupulazzioni pruvinenti dâ riggiuni lumbardo - padana.
Pricitturi di l'imperaturi Teodosiu. I sô rapporti 'ccû l'istituzzioni non furunu sempri pacifici, speci quannu si trattò di difendiri â causa dâ Chiesa e dill'ortodossia religgiusa. St'atteggiamentu notu comu parrhesia (παρρησία), chiarizza, limpidizza, schiettizza e virità 'n frunti ê putenti e ô putiri puliticu, 'nclinazzioni chi traspari a pattìri dô sô rappottu epistulari 'ccû l'imperaturi.
Luttò 'n prima linea 'ntô scontru all'arianesimu, chi avìa truvatu assài seguaci a Milanu e ntâ corti 'mpiriali. Raffurzau li sanzioni contra l'erètici e, cu l'Edittu di Salunica, dichiarò lu Cristianèsimu la riliggiuni di statu.
Carculi matimatici e fatti storici 'nfluenzunu la Quarèsima, Carnalivari e Pasqua, e diterminanu e cunnizzionunu û ritu ambrosianu.
Iconografìa
[cancia | cancia lu còdici]Mieli, flagellu, bastuni pasturali e gabbianu.
Patrucinii
[cancia | cancia lu còdici]Patronu principali di: Buccheri, Cirami. A Milanu, all'ebbica capitali 'mpiriali, i cilibbrazzioni 'ppî Sant'Ambrogiu, si tenunu in fumma 'ranni. Tra sacru e prufanu i fistiggiamenti cuntemplunu l'inaugurazioni dâ staggiuni operistica dû Tiatru alla Scala, chidda spurtiva 'ccû l'apertura dill'impianti sciistici, e l'anticu mircatu dinuminatu Oh Bej! Oh Bej!.
A Murriali è rapprisintatu in ebbìca normanna 'ntê musaici in stili bizantinu dâ cattidrali di Santa Maria Nova, puru a Palermu è raffijuratu 'ntâ Cappella Palatina di Palazzu dî Nurmanni. 'Ntâ cattidrali dâ Santa Vergini Maria Assunta ben dui statui di mammuru riproduciunu û santu: una, di stili rinascimentali, è esposta 'ntâ navata principali pruvinenti dâ smimbrata Tribbuna d'Antonellu Gaggini, l'autra - barocca - si prisenta 'ntê varchi d'accessu ô Pianu dâ cattidrali.
Usi e custumi
[cancia | cancia lu còdici]Patrunu di: è associatu ê lapi, all'aḍḍivaturi dî lapi, dâ tradizzioni chi leja â palora "ambrosia" (û nettari dî dei), ô mieli. Dâ giustizzia e di chi pruteggi i debbuli, dû Corpû Prefettizziu a causa dâ sô eloquenza e sapienza.
