Plàzzitu (monacu)
Plàzzitu (Roma, 515 – Missina, 5 ottobre 541) fu nu monacu e martiri cristianu, siguaci di Binidittu da Norcia. Iè viniratu comu santu da Chiesa cattolica i da chidda ortodossa. Fu u chiù famusu discipulu di Binidittu cu Mauru.
A vita
[cancia | cancia lu còdici]Plazzitu nascìu nti Roma nu 515, da a nobili e antica famigghia di Anicii, da Tertullo e da a missinisi Faustina.
Primu di quattru frati, fu 'ntrodottu da giovini, cu Mauru, nta cucina di Subiacu, dinna Binidittu di Norcia 'niziau a sa opera monastica. Nu siguitu Binidittu, Mauru e Plazzitu si trasfirirunu nti Cassinu, unni fonnirannu supra u colli sovrastanti u cilibri Monastiru di Monticassinu. Mauru i Plazzitu furunu accussì i tistimoni e i cufunnaturi da nascita du monachisimu binidittinu, comu ampiaminti discrittu di Dialughi du Santu Grigoriu Magnu.
Binidittu di Norcia mannau a Missina u giovani monacu Plazzitu pi funnari u primu monastiru du Ordini binidittinu da Sicilia, cu annissa a chiesa du Santu Iuvanni Battista. L'edificiu fu eriggiutu supra li ruvini d'una istisa necròpuli romana na vicinanza da fini du torrenti Boccetta, vicinu all'istiernu du centru du paisi, pi mieritu da doti da a matri Faustina derivanti da a famigghia Anicia. U 28 di lugliu du 540, a cirimonia da dedicazioni prisiduta du viscuvu Eucarpo II. Di recenti rinvinirunu nu capitellu, ntu vicinu palazzu da prifittura, chi attistarissi a funnaziuni plazzitana du compliessu monumentali.
U 5 di ottobri du 541 attraccò ad Acqualadroni na flotta di pirati vannali da religioni ariana, cunnutti di Mamuca. Li pirati distrussiru e sacchiggiarunu tuttu chiddu chi 'ncontrarunu ntu loru camminu, 'nzinu quannu 'ncontrarunu a chiesa. Plazzitu vinni ligatu nta n'arbiru d'alivu i durannni a tortura lo fu domannatu di nigari a so fidi, cosa chi iddu non fici. Pi punirlu, Mamuca domannau ai so prima di tagghiari a iddu a lingua e adunca d'ammazzarlu 'nsiemi ai so frati Eutichiu i Vitturinu, a soru Flavia i a circa trinta monaci. I maschi vienneru tutti dicapitati, mientri Flavia fu trafitta ntu sinu cu na spata. Frati Gordianu, fuitu pi tiempu i scampatu da carnificina, ricomposi i corpi provvidinnu a sipolturi.
I tistimonianzi ditti duranni u sogghiornu 'nta Costantinopoli pirmittirunu di ricostruiri l'opiratu di martiri i a futura localizzazzioni du sepolcretu.