Pirduta dâ «A» ô principiu dî palori

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ntâ lingua siciliana, la pirduta dâ "a" nizziali nun accintata poti succèdiri, puru siddu chistu succedi supratuttu ntâ lingua parrata.

Diffusioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Nta tutti l'àrii di la Sicilia, tranni chidda dû catanisi, ntâ lingua parrata li palori pèrdinu a li voti la "a" nizziali nun tònica ("~ntìcu", "~spittàri", "~bbàiu", "~stutàri", "~gnùni", "~scutàri", ecc.).

Rifirimenti ca ùsanu palori cu la "a" nizziali nun tònica[cancia | cancia la surgenti]

  • Vucabbulariu di Camilleri, 1998
  • Vucabbulariu di Lucio Zinna - Antares Editrice, 2002

Rifirimenti ca ùsanu la pirduta tutali dâ "a" nizziali nun tònica[cancia | cancia la surgenti]

Sicilianu standard usatu ntâ wikipedia siciliana[cancia | cancia la surgenti]

Raccumannamu d'usari li formi siciliani cumpreti ("antìcu", "aspittàri", "abbàiu", "astutàri", "agnùni", "assà"/"assài", "ascutàri", ecc.) mmeci di chiddi accurzati ("~ntìcu", "~bbàiu", "~spittàri", "~stutàri", "~gnùni", "~ssà", ecc.), puru siddu nun cunzidiramu l'usu di st'ùrtimi comu n'erruri.

Accura, è mpurtanti di nutari ca ora ci sunnu palori siciliani ca esìstinu sulu senza la "a" nizziali nun tònica: ("~rina", "~Nnirìa", ecc.)