Va ô cuntinutu

Pilastri dâ criazzioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Li pilastri dâ criazzioni

Li Pilastri dâ Criazzioni sunu na furmazzioni di gas e pruvulazzu situata ntâ Nibbulusa di l'Aquila (Messier 16), a circa 6.500-7.000 anni luciTerra, ntâ custiddazzioniScursuni. Sta struttura fu futugrafata pâ prima vota ntô 1995telescopiu spazziali Hubble, mustrannu culonni di gas ntirstiḍḍari e pruvulazzu unni si furmanu novi stiḍḍi.

Li culonni, ca si allòncanu pì diversi anni luci, sunu cumposti principarmenti di idrògginu muliculari friddu e pruvulazzu còsmicu. Dintra di iḍḍi, lu prucessu di collassu gravitazziunali porta â nascita di stiḍḍi, li cui radiazziuni ultraviuletti stannu prugrissivamenti erodennu li pilastri.

Ntô 2014, na nova mmaggini di Hubble, usannu strumenti aggiurnati, mustrau la struttura nta cchiù dittagghi, suttaliniannu comu l'erusioni sta distruggennu lentamenti li Pilastri. L'osservazziuni a raggi X e a infrarussi suggirisciunu ca sti strutturi si putissiru dissolviri completamenti ntê prossimi 100.000 anni.

Li Pilastri dâ Criazziuni sunu n’esempiu straordinariu di nascita dî stiḍḍi, ca òffrunu a l’astrònumi na finestra ncapu li prucessi di furmazziuni e evuluzziuni dî stiḍḍi dintra li nebbulusi.

Ntô 2022, lu Tiliscopiu Spazziali James Webb acquisìu arreri mmàggini novi dî Pilastri dâ Criazzioni, uffrennu na vista di sta struttura icònica senza pricidenti. Usannu la *Càmira a quasi nfrarussi (NIRCam), lu telescopiu Webb trasìu ntê nùvuli densi di gas e pruvulazzu, mustrannu assai cchiù stiḍḍi ca fòrmanu stiḍḍi rispettu a l’osservazziuni pricidenti.