Paesaggio siciliano (Bardi)
Paesaggiu sicilianu è nu quatri a tempera supra tela (50 × 70 cm) pittatu ntô 1970 dû pitturi italianu Mario Bardi, e apparteni â cullezzioni permanenti dû Museo civicu di Bagheria.[1]
Discrizzioni
[cancia | cancia lu còdici]L’opira rapprisenta nu paesaggiu urbanu sicilianu trattatu cu campi cromàtici forti e cu formi scumposti. Ntra la parti cintrali spunta un edificiu monumentali, forsi na cresia, circundatu di geometrìi architettonichi ridotti a grigghi e piani cromàtici.
La tavulòzza è dominata di russu e aranciatu vivu, chi si stinnicchiunu comu superfici incannusciuti, mentri lu celu, tinciutu di rosiu e viola, abbraccia tuttu u spaziu. La scelta dâ tempera, cù pennellati densi e opachi, duna a l’opira nu caràttiri bidiminsiunali, cchiù vicinu a nu mosaicu astrattu chi a nu paesaggiu naturalìsticu.[2]
Analisi storica-crìtica
[cancia | cancia lu còdici]Paesaggiu sicilianu è una tappa mpurtanti ntâ ricerca di Bardi supra lu paesaggiu caputu non comu scena neutra, ma comu specchiu dâ cuscenza cullettiva. U culuri accènna prospittivi e prufunnità, senza vuliri fari descrizzioni mimetichi, e arrisbigghia la tensiuni di na Sicilia segnata di storii, cunflitti e calamità.[3]
Analisi crìtica
[cancia | cancia lu còdici]U russu, culuri principali dâ tela, nun è sulu scelta estetica: rapprisenta sangu, caluri, ribillioni e duluri. L’edificiu cintrali pari tra riconuscibilità e disoluzzioni, comu si lu patrimoniu storicu fussi minacciatu di forzi disgregatrici.
Stilisticamenti, l’opira si ponni tra realismu espressionista e informali talianu, puru mantinennu leggibilità figurativa. L’usu dâ tempera, cù culura opachi e immediati, duna all’opira un tonu quasi murali, accentuannu lu so valori civili.
Lu paesaggiu diventa accussì alleguria: nun è sulu panorama, ma icona dâ cundizzioni storica ed esistenziali dû populu sicilianu. Paesaggiu sicilianu mostra la capacità di Bardi di trasfurmari la pittura in strumentu di memoria e cuscenza cullettiva.[4][5]
Vuci currilati
[cancia | cancia lu còdici]Nutti
[cancia | cancia lu còdici]- ↑ Museo civicu di Bagheria – Mario Bardi, Collezioni permanenti
- ↑ M. Calvesi, Mario Bardi. Opere 1960-1980, Palermo, 1985, pp. 55-57.
- ↑ A. Panza, Mario Bardi e la pittura civile in Italia, Jaca Book, Milano, 2001, pp. 92-94. ISBN 978-88-16-40351-2.
- ↑ M. Calvesi, Mario Bardi. Opere 1960-1980, cit.
- ↑ A. Panza, Mario Bardi e la pittura civile in Italia, cit.
Bibliugrafìa
[cancia | cancia lu còdici]- M. Calvesi, Mario Bardi. Opere 1960-1980, Palermo, 1985.
- A. Panza, Mario Bardi e la pittura civile in Italia, Jaca Book, Milano, 2001. ISBN 978-88-16-40351-2.
- Museo civicu di Bagheria, Collezioni permanenti, scheda Mario Bardi, Paesaggiu sicilianu, 2025.