Ntilliggenza artificiali

La ntiligginza artificiali (mintuvata puru cu l'acronimu ngrisi AI, o l'acronimu francisi IA, tedescu KI) è lu campu dâ nfurmàtica ca studia e sviluppa sistemi ca si fìdunu a fari cosi ca di sòlitu addumànnunu capacità cugnitivi umani. Ntra chisti, lu ricanuscimentu di l'immaggini e dô linguaggiu, l'elaborazzioni dê testi, l'apprendimentu basatu supra li dati, la pianificazzioni e lu prucessu dicisionali.
Storia
[cancia | cancia lu còdici]L'urìggini dâ disciplina arrimuntunu a l'anni '50 dû 1900, cu l'òpira di studiusi comu Alan Turing, John McCarthy e Marvin Minsky. Cû tempu, la ntilliggenza artificaili attravirsau fasi di entusiasmu e rallintamentu, nzinu a na rinascita mpurtanti a cuminciari di l’anni 2000 grazzi â dispunibbilità cchiù granni di dati diggitali e aumintatu lu putiri di calculu.
Sviluppu
[cancia | cancia lu còdici]Li tècnichi principali sunu sistemi basati ncapu a règuli, alguritmi di ricerca, riti neurali artificiali, mètudi d’aducazziuni dî màchini e, supratuttu, l’aducazziuni prufunna. La ntilliggenza artificaili ora si usa ntâ tanti campi comu la midicina, la produzziuni, li finanzi, li trasporti e li sirvizzi diggitali. Ntâ tiuria e ntâ pràtica, la ntilliggenza artificiali è spartuta ntra la ntiligginza artificiali stritta (o dèbbuli) ca s’arrifirìsci a applicazziuni spicìfichi e limitati e la ntiligginza artificiali ginirali ca s’arrifirìsci â capacità iputètica di nu sistema d’adattàrisi a cuntesti diversi ’n manera simili a chiḍḍa di l’òmini. La diffusioni dâ ntilliggenza artificiali poni na seri di prubblemi ètici, ligali e ecunòmici liati â trasparenza di l’alguritmi, â gestioni dî dati, â sicurizza e l’impattu di lu sò usu.
A partiri dû 2022, si svilupparu diversi piattaformi internet di ntilliggenza artificiali ginirativa, comu ChatGPT. Sti piattaformi ponnu ginirari testi, mmàggini, vidiu, e autri media rispunnennu a dumanni (prompts) di l'untenti.