Niccolò Spettru

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Niccolò Spettru nasciu a Raccuja 'nta lu 1606 e morsi a Rocca Florida 'nta lu 1664, forsi avvilinatu.
Filosufu dâ natura I causi dô prisuntu assassiniu s'avissiru arricircari nta vulgari ammirìa ca certi 'ntillittuali dô tiempu avieunu ppi Serpetru, in quantu avja statu numinatu a "Fenici di l'ingegni": sâ firava, difatti a ricurdarisi palora ppi palora diversi a jautri amanuensi cuntimpuraniamenti, senza pèrdiri lu filu loggicu di l'arcumenti trattati.
Lu filosufu addivintau famusu nta lu munnu dâ cultura iuropìa di tannu cu l'opira "Lu Mircatu dei Miravigghi", unni ispunìa nu munzieddu di sicreti dâ Natura, versu a quali a suspincìa n'afflatu di passioni, 'nta nu cuimmurcientu dô sapuri diunisiacu.
Pi st'opìra Serpetru fu accusatu di irisìa e pratichi di maggia ucculta dô Tribbunali dâ Santa Inquisizzioni di Palieimmu unni fu cunnannatu a na pena nica di carciri.
Scrissi, inoltri, autri travagghi unni s'arricordanu "Ussirvazzioni Pulitichi e Murali supra â vita di Marcu Brutu", traduzzioni di un'omonima opìra spagnola.
Comu iddu stissu rici nta lu sô "Mircatu", avja statu discepulu di Tommasu Campanella: e pirtantu si pòti a bon dirittu anziriri nta da parentisi Naturalistica ca a buon diritto inserire in quella parentesi Naturalistica che, di Telesiu a Campanella, e passannu pi Giordanu Brunu, cuimmorcìu l'intillituali di lu Miridiuni talianu e 'nta l'urtima fasi dâ filosofia Rinascimentale.