Neo-Burbunismu

Lu Neo-Burbunismu è nu muvimentu siparatista ca vidi lu Regnu Burbònicu dî Dui Sicili nna na luci nustalgica e esaggirata.[1] Lu muvimentu nascìu nnî anni '90 câ criazzioni di muvimenti autunumisti 'n Italia e appi nu slanciu mpurtanti ntunnu ô 2011, cuincidennu chî cilibbrazzioni dû 150° anniversariu di l'unificazzioni taliana.[2]
Li pubblicazzioni e l'idei assuciati ô Neu-Burbunismu sunu cunsidirati pseudostoria,[3] vistu ca fannu alterazzioni storiugràfichi ô Risurgimentu pi scopi rivisionisti.[4]
Chistu purtò lu Corriere del Mezzogiorno a discrìvirilu comu "rivanchismu niu-burbònicu, assái pupulari nnî ùrtimi anni." U vocàbbulu, ca nun esistìu nnî primi 100 anni doppu l'unificazzioni taliana, fu usatu pâ prima vota nnô 1960.
Sta tinnenza ntirpritativa non crìtica è sustinuta ntô XXI sèculu di muvimenti pulìtici nichi, comu lu Movimento di Insorgenza Civile[5], lu Movimento Neoborbonico[6], lu Movimento Popolare 2 Sicilie, siti web amatoriali e pubblicazzioni edituriali.
Nutanni e rifirimenti
[cancia | cancia lu còdici]- ↑ Caprarica, op. cit., pp. 71-73 .
- ↑ Fruci-Pinto, op. cit. .
- ↑ Giuseppe Galasso, «Il paradiso borbonico? È solo un’invenzione nostalgica», su Corriere del Mezzogiorno, 13 luglio 2015.
- ↑ Massimo Novelli, Fenestrelle e il genocidio (inesistente) dei borbonici, su la Repubblica, 3 agosto 2012.
- ↑ Politica: "Anche a Roma nasce Insorgenza Civile", su romatoday.it.
- ↑ L’IMPREVEDIBILE ASCESA DEI NEOBORBONICI, su limesonline.com.