Glosa
| Glosa | |
|---|---|
| Criata de: | Ronald Clark e Wendy Ashby |
| Parratu n: | Munnu |
| Classìfica: | |
| Famigghi linguìstichi: | Lingui artificiali Glosa |
Glosa è na lingua ausiliaria ntirnazziunali criata tra lu 1972 e lu 1992 di Ronald Clark e Wendy Ashby, rividennu nu pricidenti pruggettu linguìsticu artificiali chiamatu Interglossa, criatu ntô 1943 di Lancelot Hogben.
La glosa è na lingua artificiali cu na struttura assai sìmprici, chidda ca li linguisti difinìscinu isulanti, signìfica priva di flissioni. Li palori rèstunu sempri ntâ sò forma urigginali, a priscìnniri dâ sò funzioni nna na frasi. La stissa palora pò èssiri nu verbu, nu sustantivu, n'aggittivu o na pripusizzioni. Li funzioni grammàtichi sunnu eseguiti di certi palori upiraturi e di l'òrdini dî palori.
Li palori glosa hannu radici latini e grechi, cumuni a tutti li lingui europei principali (ngrisi, francisi, tudiscu, spagnolu e talianu), o dirivati di àutri lingui urientali comu lu cinisi, lu criolu e li pidgin. La glosa si scrivi cu l'arfabbetu latinu senza carattiri spiciali, diacritici, o duppii vucali o cunzunanti. La prununcia è assai sèmprici e rigulari e ogni littra currispunni sempri ô stissu sonu.
Prisintazzioni
[cancia | cancia lu còdici]La glosa è na lingua ausiliaria artificiali pruggittata pâ cumunicazzioni ntirnazziunali. Havi diversi carattirìstichi:
- La sò prununcia è rigulari, e la sò grafìa è funètica.
- La sò struttura è assài sìmprici e basata supra lu significatu.
- È nu linguaggiu analìticu senza nflessioni o gèniri. Nu nùmmuru nicu di palori gèsti li rilazziuni grammàtichi.
- Supratuttu, la Glosa è niutrali e veramenti ntirnazziunali a causa di l'usu di radici latini e grechi, ca sunnu usati ntô vucabbulariu scintìficu ntirnazziunali.